Ce sunt virusii informatici?
un folder
un document
microprograme
niste particule
In cate categorii sunt impartiti virusii de catre Microsoft?
o categorie
3 categorii
5 categorii
2 categorii
Ce se intampla in momentul cand un virus contamineaza calculatorul?
nu se intampla nimic
controlul il detine numai virusul
calculatorul este controlat de mai multi useri
computerul se stinge
Cum ajunge un virus in computer?
nu se stie
il instaleaza utilizatorul
cu ajutorul unui program
printr-un transfer de fisiere
Cand a aparut primul antivirus?
nu a aparut inca
in 1995
in 1988
in 2000
Ce este un program antivirus?
un program de protectie
un sistem
o setare
o amenintare pentru computer
In cate feluri se pot manifesta virusii?
in nici unul
in diverse feluri
intr-un singur fel
in 2 feluri
Cati ani sunt de la descoperirea primului virus informatic?
35
55
15
20
Cati virusi informatici sunt in prezent?
peste o mie
nu se stie cu siguranta
500
peste un milion
Cum ne putem feri de virusul informatic?
prin update-uri zilnice
prin utilizarea dicketelor
stergem toate fisierele
printr-un program
luni, 12 aprilie 2010
Misterele Universului
Cat de mare este un an martian?
714 zile
686,9726 zile
356 de zile
Se roteste soarele?
Nu se poate afla
Nu
Da
Cat de mare este in diametru Calea Lactee?
15 milioane de ani lumina
20 de ani lumina
100000 de ani lumina
Ce este Calea Lactee?
O galaxie spirala
Un sistem solar
O constelatie
Care este cea mai apropiata stea de Pamant, in afara de Soare?
Andromeda
Proxima Centauri
Proxima Stella
Pe ce planeta o zi este de doua ori mai mare decat anul?
Pluto
Jupiter
Mercur
Care este cea mai inclinata planeta?
Jupiter
Uranus
Mercur
Care este variatia pulsului unui Pulsar?
sub 0.1 nanosecunde
sub o microsecunda
sub o milisecunda
Cu cat este mai apropiat de Pamant Soarele la 1 ianuarie decat la 1 iunie?
intre 30 si 50 de metri
3 miloane de mile
1500 de kilometri
Cu cat este decelerata rotatia Pamantului in jurul Soarelui?
O secunda la suta de secole
O secunda pe secol
O secunda pe an
714 zile
686,9726 zile
356 de zile
Se roteste soarele?
Nu se poate afla
Nu
Da
Cat de mare este in diametru Calea Lactee?
15 milioane de ani lumina
20 de ani lumina
100000 de ani lumina
Ce este Calea Lactee?
O galaxie spirala
Un sistem solar
O constelatie
Care este cea mai apropiata stea de Pamant, in afara de Soare?
Andromeda
Proxima Centauri
Proxima Stella
Pe ce planeta o zi este de doua ori mai mare decat anul?
Pluto
Jupiter
Mercur
Care este cea mai inclinata planeta?
Jupiter
Uranus
Mercur
Care este variatia pulsului unui Pulsar?
sub 0.1 nanosecunde
sub o microsecunda
sub o milisecunda
Cu cat este mai apropiat de Pamant Soarele la 1 ianuarie decat la 1 iunie?
intre 30 si 50 de metri
3 miloane de mile
1500 de kilometri
Cu cat este decelerata rotatia Pamantului in jurul Soarelui?
O secunda la suta de secole
O secunda pe secol
O secunda pe an
vineri, 9 aprilie 2010
Impartim galaxia cu 38.000 de civilizatii extraterestre
Conform International Journey of Astrobiology, descoperirea in ultimii ani a peste 337 de planete in afara sistemului nostru solar, relanseaza ipoteza conform careia in galaxia noastra este foarte posibil sa existe si alte civilizatii inteligente. Numarul acestora se estimeaza a fi intre 361 si numai putin de 38.000.
Duncan Forgan, cercetatorul din spatele acestui studiu-estimativ efectuat de Universitatea din Edinburgh. este de parere ca procesul in sine este unul in care nu facem decat sa “cuantificam propria noastra ignoranta ca specie “Pentru studiul sau profesorul Forgan a simulat ca o galaxie asemanatoare cu a noastra, isi poate dezvolta propriile sisteme solare bazate pe existenta exoplanetelor din jurul galaxiilor vecine.Conform acestei ipoteze, posibilitatea descoperirii altor civilizatii extraterestre este sensibil crescuta. Primul scenariu considera ca orice forma de viata poate aparea relativ usor pe alte planete, fiind in schimb mai dificil pentru acesta sa atinga un nivel rezonabil de inteligenta. Conform acestei teorii am putea fi vecini cu “doar” 361 de civilizatii inteligente in galaxie.Al doilea scenariu examineaza posibilitatea ca formele de viata sa circule la propriu de la o planeta la alta prin intermediul coliziunii asteroizilor, o teorie care priveste inclusiv pe cea a aparitiei vietii pe Terra.“Chiar daca formele de viata extraterestre exista, din nefericire ne confruntam cu posibilitatea de a nu intra niciodata in contact cu ele. De asemenea, viata de pe alte planete poate fi la fel de complexa si variata ca viata de pe Terra, prin urmare nu putem anticipa modul in care arata si se comporta formele de viata inteligente extratrestre “ declara profesorul Forgan intr-unul dintre comunicatele sale de presa.
Duncan Forgan, cercetatorul din spatele acestui studiu-estimativ efectuat de Universitatea din Edinburgh. este de parere ca procesul in sine este unul in care nu facem decat sa “cuantificam propria noastra ignoranta ca specie “Pentru studiul sau profesorul Forgan a simulat ca o galaxie asemanatoare cu a noastra, isi poate dezvolta propriile sisteme solare bazate pe existenta exoplanetelor din jurul galaxiilor vecine.Conform acestei ipoteze, posibilitatea descoperirii altor civilizatii extraterestre este sensibil crescuta. Primul scenariu considera ca orice forma de viata poate aparea relativ usor pe alte planete, fiind in schimb mai dificil pentru acesta sa atinga un nivel rezonabil de inteligenta. Conform acestei teorii am putea fi vecini cu “doar” 361 de civilizatii inteligente in galaxie.Al doilea scenariu examineaza posibilitatea ca formele de viata sa circule la propriu de la o planeta la alta prin intermediul coliziunii asteroizilor, o teorie care priveste inclusiv pe cea a aparitiei vietii pe Terra.“Chiar daca formele de viata extraterestre exista, din nefericire ne confruntam cu posibilitatea de a nu intra niciodata in contact cu ele. De asemenea, viata de pe alte planete poate fi la fel de complexa si variata ca viata de pe Terra, prin urmare nu putem anticipa modul in care arata si se comporta formele de viata inteligente extratrestre “ declara profesorul Forgan intr-unul dintre comunicatele sale de presa.
Exista extraterestri, dar secretul este bine pastrat
Astronautii cred ca exista nave extraterestre care monitorizeaza Pamantul, dar se feresc sa vorbeasca deschis despre aceste subiecte. Birocratii si militarii mentin secrete rapoartele despre OZN-uri pentru ca nu pot explica si controla fenomenul.
Raportul privind un incident OZN la Aeroportul Kogalniceanu a fost ingropat, ne dezvaluie Dumitru Dorin Prunariu, primul romån care a zburat vreodata in spatiul cosmic. Prunariu este de profesie inginer aeronautic si conduce Oficiul Romån pentru Stiinta si Tehnologie. Face parte din echipa internationala de cercetatori care va propune Consiliului de Securitate al ONU planul de interventie in caz de impact cu un asteroid, care ar putea declansa catastrofe la nivel planetar. Comisia se reuneste, chiar in aceasta saptamåna, in Costa Rica, zona in care se presupune ca ar putea lovi Pamåntul, in 2029, asteroidul Apophis.- Cine se ocupa de interceptarea OZN-urilor?- La nivel stiintific, este acceptata ideea ca nu suntem singuri. Sa recunoastem insa ca suntem intr-o faza tehnologica prea putin dezvoltata pentru a putea patrunde adanc in Univers. Exista o organizatie internationala civila, numita SETI, practic o retea de telescoape care supravegheaza cerul. Se cauta viata inteligenta aflata la mare departare: mii de ani-lumina de Pamant. Practic, se urmareste orice semnal care ar putea sa aiba o anumita logica si care ar putea fi emis de fiinte inteligente. In unele tari au existat si probabil ca mai exista inca institutii care se ocupa efectiv cu identificarea OZN-urilor, care sunt deja obiecte palpabile, ajunse in imediata apropiere a Pamantului si care pot fi vizualizate. In timpul Razboiului Rece, orice descoperire in acest sens era tinuta la secret, pentru ca putea fi vorba despre o tehnologie mai avansata decat cele pe care le folosim noi, tehnologie care putea fi utilizata apoi impotriva adversarului. Chiar si in prezent, unele rapoarte, clasificate pentru 40-50 de ani, sunt tinute la secret. Probabil ca abia generatia urmatoare le va cunoaste. Intre timp, au mai iesit la suprafata diferite informatii, care au fost rapid decredibilizate de cei interesati. Este relativ usor sa distrugi increderea publicului in astfel de informatii. Desi nu am vazut OZN-uri, eu sunt convins ca acestea exista.- Cum se deplaseaza acestea la distante atat de mari?- Inca de pe vremea lui Einstein se vorbeste despre interactiunea campului gravitational cu cel magnetic. Prin anii ’50, un om de stiinta german a reusit sa definitiveze aceasta teorie, iar acum cativa ani s-a reusit sa se demonstreze experimental ca un camp electromagnetic extrem de puternic poate sa modifice campul gravitational. Astfel, daca ajungem la o tehnologie care sa produca camp electromagnetic puternic, putem modifica local campul gravitational si putem calatori in Univers cu viteze mari, pe distante extrem de mari, fara a simti acceleratia. Cu tehnologia din prezent, am avea nevoie de generatii intregi pentru a calatori in afara sistemului nostru solar. Cu noua tehnologie... Putem banui ca OZN-urile care vin pe Pamant stapanesc de mult aceste legi ale fizicii, pe care noi abia le descoperim, si ca le utilizeaza. Sa nu uitam ca marile descoperiri, in mai toate domeniile, au fost facute in ultimele sute de ani. Daca ne gandim ca o civilizatie ar putea fi cu doar 5.000 de ani inaintea noastra, ceea ce inseamna o clipa, la scara istoriei, din punct de vedere tehnologic s-ar plasa la un nivel inimaginabil pentru om, in prezent.- Se fac pregatiri pentru intalnirea cu o civilizatie extraterestra?- In mod evident nu. Fenomenul se considera suficient de rar si de aleatoriu pentru a nu necesita o pregatire pentru intalniri de gradul 3. Nu exista planuri pentru asa ceva, nu exista o conceptie unitara la nivel mondial. Daca va fi cazul, se va aduna un grup de specialisti, in special din armata.- Armata functioneaza dupa o logica a confruntarii. Nu este riscant sa o lasi sa atace o civilizatie mult superioara tehnologic?- Orice intruziune in spatiul aerian sau terestru al unui stat, de catre un vehicul necunoscut, constituie o amenintare la siguranta nationala, iar de acest lucru raspunde armata. Mijloacele de detectare ale armatelor puternice sunt suficient de sofisticate sa determine despre ce este vorba si daca este nevoie de o interventie ofensiva. In orice caz, daca extraterestrii ar fi avut vreo intentie ofensiva, am fi “simtit-o” pana acum.Omul ar putea fi o incrucisare intre maimute si extraterestri- Care este implicarea lor in viata pe Pamant? Care ar putea fi intentiile acestora?- Exista teorii conform carora noi am fi cobai pe propria noastra planeta si ca aparitia vietii pe Terra nu s-a realizat conform teriei evolutioniste a lui Darwin, ci a fost nevoie de un “sambure”, de o interventie din exterior, care sa transforme maimutele in fiinte inteligente, cu aspectul nostru. Interventia ar fi venit din alta parte. Se pune problema ca viata ar fi putut ajunge pe Pamant ca structura ADN, vectorizata de o cometa. Insa teoria merge si mai departe si vorbeste despre aducerea aici a unor fiinte care, incrucisate cu cele de pe Pamant, sa fi dat nastere la populatia umana. Sa nu uitam, ca in toate descrierile, fiintele care ar cobori din OZN-uri sunt exact partea care ar continua transferul de la maimuta la om.- Ne puteti relata vreo experienta legata de acest fenomen?- Va pot relata o intamplare a unui coleg rus, care in timpul unei expeditii a vazut doua OZN-uri care au zburat paralel cu nava, apoi au disparut. La intoarcere, a relatat sefilor, dar acestia au avut o reactie negativa, spunandu-i ca el a fost trimis in cosmos pentru misiuni stiintifice, bine determinate de la sol. Practic, a fost convins sa nu mai povesteasca nimanui acest incident. Daca vrei sa mai zbori, ocupa-te de zboruri, nu de interviuri, i s-a spus. Omul neaga, de fiecare data cand este intrebat de reporteri, intalnirea cu acele obiecte.OZN-uri detectate oficial in Romånia- Pot fi detectate OZN-urile de radar?-Unele da. Am avut si in Romania un caz, in cadrul aviatiei militare, inainte de ’89, cand ofiterul de serviciu de la baza de la Kogalniceanu a relatat ca pe cer este o formatie de 9 obiecte zburatoare, care se deplaseaza cu o viteza foarte mare. Comandantii puteau ordona celula de alarma, adica ridicarea avioanelor de lupta si urmarirea lor, dar nu au cerut decat observarea lor de la sol. Masuratorile radar au aratat ca viteza lor era de aproximativ 6000 de km/h, ca erau obiecte fizice, luminoase si care au disparut undeva pe Marea Neagra, spre Rusia. La 6000 de km/h nu putea fi un avion, nici o racheta care se dezintegra, pentru ca viteza nu ar fi fost constanta. S-a facut un raport, nu i s-a gasit o explicatie si problema a fost abandonata. Este o atitudine, as zice... normala, in orice institutie de tip birocratic, asa cum e armata. Astfel se explica, intr-o oarecare masura, de ce raman secrete astfel de intalniri: daca tot nu poti interveni, daca nu ai mijloace comparabile cu ale urmaritului, mai bine pretinzi ca este o eroare, ca fenomenul pe care nu il intelegi nu exista.- Ce combustibil folosesc?- E greu de spus, dar cu siguranta sunt multe fenomene fizice pe care noi inca nu le cunoastem. Este posibil ca batalia pentru resurse, care pe Pamant este in plina desfasurare, in cazul civilizatiilor mai inteligente sa fie deja depasita. Probabil ca Pamantul, permanent monitorizat din afara, este observat de civilizatii mai inteligente, dar acestea o fac discret, fiindca nu vor sa interfereze cu viata de aici.Batalia pentru cucerirea Lunii- De ce nu se realizeaza un zbor international pe Luna?- Exista o abordare dintr-o perspectiva noua, economica, a Lunii. Japonezii au demarat deja un program de studiere aprofundata a astrului, chinezii au anuntat ca in aproximativ 15 ani vor pune un om pe Luna, iar indienii au anuntat ca pregatesc misiuni lunare. Concurenta economica este foarte inversunata. Este vorba, practic, de un nou razboi, unul economic. Iar Luna incepe sa fie vazuta ca un potential economic suficient de mare pentru tara care incepe sa o exploateze. Concurenta este prea mare pentru a se uni fortele. Impreuna nu se fac decat misiuni pur stiintifice.Filmele artistice sunt fictiune- Au trecut peste 60 de milioane de ani de la ultimul impact cu un asteroid mare. Ce s-ar intampla daca s-ar repeta istoria?- Sunt aproximativ 65 de milioane de ani de cand, in urma impactului cu un asteroid mare, ale carui urme se pot vedea in Mexic, au disparut dinozaurii si s-a lasat loc dezvoltarii mamiferelor. Daca ar avea loc un impact cu un asteroid asemanator, s-ar periclita existenta omului pe Pamant, pentru ca ar crea modificari majore la nivelul scoartei terestre, sa nu mai vorbim de cutremure, tsunami, vulcani reactivati.- Putem preveni un astfel de incident?- Deocamdata nu avem capacitatea de a preveni, in schimb, avem capacitatea de a prevedea un eventual impact. Diferenta dintre impactul cu un asteroid, fata de orice alt dezastru natural, este ca acesta poate fi prevazut cu ani inainte. In momentul de fata, NASA are sarcina de a cataloga cel putin 90% din toti asteroizii cu potential de a ciocni Pamantul si care au diametrul mai mare de 40 de metri, pana in 2020. Pericolul a existat permanent. Numai ca acum incepem sa il constientizam.- In momentul de fata, este determinat si se afla deja in atentia opiniei publice asteroidul Apophis, care in 2029 va trece la o altitudine de aproximativ 40.000 de km deasupra Pamantului. La 36.000 de km sunt satelitii geostationari, ceea ce a dat nastere speculatiilor conform carora NASA nu ar fi luat in calcul o eventuala ciocnire a asteroidului cu acestia, care i-ar schimba orbita si ar putea produce un eventual impact cu Pamantul. Ipoteza este numai teoretica, iar NASA a asigurat ca Apophis nu va ajunge la nivelul satelitilor geostationari, a caror ciocnire accidentala l-ar putea, teoretic, indrepta spre Pamant. Traiectoria asteroidului Apophis, in cel mai rau caz, ar putea intersecta Pamantul undeva in zona Siberiei, va taia Oceanul Pacific, iar posibilitatea maxima de impact va fi in zona Pacific-America Centrala. Ar putea deci lovi tot acolo unde a lovit asteroidul care a dus la disparitia dinozaurilor. Apophis are un diametru de aproximativ 320 de m. In caz de impact in Pacific, va provoca un puternic tsunami care ar putea matura California, iar daca va cadea pe continent, pierderile pot fi chiar mai mari.
Raportul privind un incident OZN la Aeroportul Kogalniceanu a fost ingropat, ne dezvaluie Dumitru Dorin Prunariu, primul romån care a zburat vreodata in spatiul cosmic. Prunariu este de profesie inginer aeronautic si conduce Oficiul Romån pentru Stiinta si Tehnologie. Face parte din echipa internationala de cercetatori care va propune Consiliului de Securitate al ONU planul de interventie in caz de impact cu un asteroid, care ar putea declansa catastrofe la nivel planetar. Comisia se reuneste, chiar in aceasta saptamåna, in Costa Rica, zona in care se presupune ca ar putea lovi Pamåntul, in 2029, asteroidul Apophis.- Cine se ocupa de interceptarea OZN-urilor?- La nivel stiintific, este acceptata ideea ca nu suntem singuri. Sa recunoastem insa ca suntem intr-o faza tehnologica prea putin dezvoltata pentru a putea patrunde adanc in Univers. Exista o organizatie internationala civila, numita SETI, practic o retea de telescoape care supravegheaza cerul. Se cauta viata inteligenta aflata la mare departare: mii de ani-lumina de Pamant. Practic, se urmareste orice semnal care ar putea sa aiba o anumita logica si care ar putea fi emis de fiinte inteligente. In unele tari au existat si probabil ca mai exista inca institutii care se ocupa efectiv cu identificarea OZN-urilor, care sunt deja obiecte palpabile, ajunse in imediata apropiere a Pamantului si care pot fi vizualizate. In timpul Razboiului Rece, orice descoperire in acest sens era tinuta la secret, pentru ca putea fi vorba despre o tehnologie mai avansata decat cele pe care le folosim noi, tehnologie care putea fi utilizata apoi impotriva adversarului. Chiar si in prezent, unele rapoarte, clasificate pentru 40-50 de ani, sunt tinute la secret. Probabil ca abia generatia urmatoare le va cunoaste. Intre timp, au mai iesit la suprafata diferite informatii, care au fost rapid decredibilizate de cei interesati. Este relativ usor sa distrugi increderea publicului in astfel de informatii. Desi nu am vazut OZN-uri, eu sunt convins ca acestea exista.- Cum se deplaseaza acestea la distante atat de mari?- Inca de pe vremea lui Einstein se vorbeste despre interactiunea campului gravitational cu cel magnetic. Prin anii ’50, un om de stiinta german a reusit sa definitiveze aceasta teorie, iar acum cativa ani s-a reusit sa se demonstreze experimental ca un camp electromagnetic extrem de puternic poate sa modifice campul gravitational. Astfel, daca ajungem la o tehnologie care sa produca camp electromagnetic puternic, putem modifica local campul gravitational si putem calatori in Univers cu viteze mari, pe distante extrem de mari, fara a simti acceleratia. Cu tehnologia din prezent, am avea nevoie de generatii intregi pentru a calatori in afara sistemului nostru solar. Cu noua tehnologie... Putem banui ca OZN-urile care vin pe Pamant stapanesc de mult aceste legi ale fizicii, pe care noi abia le descoperim, si ca le utilizeaza. Sa nu uitam ca marile descoperiri, in mai toate domeniile, au fost facute in ultimele sute de ani. Daca ne gandim ca o civilizatie ar putea fi cu doar 5.000 de ani inaintea noastra, ceea ce inseamna o clipa, la scara istoriei, din punct de vedere tehnologic s-ar plasa la un nivel inimaginabil pentru om, in prezent.- Se fac pregatiri pentru intalnirea cu o civilizatie extraterestra?- In mod evident nu. Fenomenul se considera suficient de rar si de aleatoriu pentru a nu necesita o pregatire pentru intalniri de gradul 3. Nu exista planuri pentru asa ceva, nu exista o conceptie unitara la nivel mondial. Daca va fi cazul, se va aduna un grup de specialisti, in special din armata.- Armata functioneaza dupa o logica a confruntarii. Nu este riscant sa o lasi sa atace o civilizatie mult superioara tehnologic?- Orice intruziune in spatiul aerian sau terestru al unui stat, de catre un vehicul necunoscut, constituie o amenintare la siguranta nationala, iar de acest lucru raspunde armata. Mijloacele de detectare ale armatelor puternice sunt suficient de sofisticate sa determine despre ce este vorba si daca este nevoie de o interventie ofensiva. In orice caz, daca extraterestrii ar fi avut vreo intentie ofensiva, am fi “simtit-o” pana acum.Omul ar putea fi o incrucisare intre maimute si extraterestri- Care este implicarea lor in viata pe Pamant? Care ar putea fi intentiile acestora?- Exista teorii conform carora noi am fi cobai pe propria noastra planeta si ca aparitia vietii pe Terra nu s-a realizat conform teriei evolutioniste a lui Darwin, ci a fost nevoie de un “sambure”, de o interventie din exterior, care sa transforme maimutele in fiinte inteligente, cu aspectul nostru. Interventia ar fi venit din alta parte. Se pune problema ca viata ar fi putut ajunge pe Pamant ca structura ADN, vectorizata de o cometa. Insa teoria merge si mai departe si vorbeste despre aducerea aici a unor fiinte care, incrucisate cu cele de pe Pamant, sa fi dat nastere la populatia umana. Sa nu uitam, ca in toate descrierile, fiintele care ar cobori din OZN-uri sunt exact partea care ar continua transferul de la maimuta la om.- Ne puteti relata vreo experienta legata de acest fenomen?- Va pot relata o intamplare a unui coleg rus, care in timpul unei expeditii a vazut doua OZN-uri care au zburat paralel cu nava, apoi au disparut. La intoarcere, a relatat sefilor, dar acestia au avut o reactie negativa, spunandu-i ca el a fost trimis in cosmos pentru misiuni stiintifice, bine determinate de la sol. Practic, a fost convins sa nu mai povesteasca nimanui acest incident. Daca vrei sa mai zbori, ocupa-te de zboruri, nu de interviuri, i s-a spus. Omul neaga, de fiecare data cand este intrebat de reporteri, intalnirea cu acele obiecte.OZN-uri detectate oficial in Romånia- Pot fi detectate OZN-urile de radar?-Unele da. Am avut si in Romania un caz, in cadrul aviatiei militare, inainte de ’89, cand ofiterul de serviciu de la baza de la Kogalniceanu a relatat ca pe cer este o formatie de 9 obiecte zburatoare, care se deplaseaza cu o viteza foarte mare. Comandantii puteau ordona celula de alarma, adica ridicarea avioanelor de lupta si urmarirea lor, dar nu au cerut decat observarea lor de la sol. Masuratorile radar au aratat ca viteza lor era de aproximativ 6000 de km/h, ca erau obiecte fizice, luminoase si care au disparut undeva pe Marea Neagra, spre Rusia. La 6000 de km/h nu putea fi un avion, nici o racheta care se dezintegra, pentru ca viteza nu ar fi fost constanta. S-a facut un raport, nu i s-a gasit o explicatie si problema a fost abandonata. Este o atitudine, as zice... normala, in orice institutie de tip birocratic, asa cum e armata. Astfel se explica, intr-o oarecare masura, de ce raman secrete astfel de intalniri: daca tot nu poti interveni, daca nu ai mijloace comparabile cu ale urmaritului, mai bine pretinzi ca este o eroare, ca fenomenul pe care nu il intelegi nu exista.- Ce combustibil folosesc?- E greu de spus, dar cu siguranta sunt multe fenomene fizice pe care noi inca nu le cunoastem. Este posibil ca batalia pentru resurse, care pe Pamant este in plina desfasurare, in cazul civilizatiilor mai inteligente sa fie deja depasita. Probabil ca Pamantul, permanent monitorizat din afara, este observat de civilizatii mai inteligente, dar acestea o fac discret, fiindca nu vor sa interfereze cu viata de aici.Batalia pentru cucerirea Lunii- De ce nu se realizeaza un zbor international pe Luna?- Exista o abordare dintr-o perspectiva noua, economica, a Lunii. Japonezii au demarat deja un program de studiere aprofundata a astrului, chinezii au anuntat ca in aproximativ 15 ani vor pune un om pe Luna, iar indienii au anuntat ca pregatesc misiuni lunare. Concurenta economica este foarte inversunata. Este vorba, practic, de un nou razboi, unul economic. Iar Luna incepe sa fie vazuta ca un potential economic suficient de mare pentru tara care incepe sa o exploateze. Concurenta este prea mare pentru a se uni fortele. Impreuna nu se fac decat misiuni pur stiintifice.Filmele artistice sunt fictiune- Au trecut peste 60 de milioane de ani de la ultimul impact cu un asteroid mare. Ce s-ar intampla daca s-ar repeta istoria?- Sunt aproximativ 65 de milioane de ani de cand, in urma impactului cu un asteroid mare, ale carui urme se pot vedea in Mexic, au disparut dinozaurii si s-a lasat loc dezvoltarii mamiferelor. Daca ar avea loc un impact cu un asteroid asemanator, s-ar periclita existenta omului pe Pamant, pentru ca ar crea modificari majore la nivelul scoartei terestre, sa nu mai vorbim de cutremure, tsunami, vulcani reactivati.- Putem preveni un astfel de incident?- Deocamdata nu avem capacitatea de a preveni, in schimb, avem capacitatea de a prevedea un eventual impact. Diferenta dintre impactul cu un asteroid, fata de orice alt dezastru natural, este ca acesta poate fi prevazut cu ani inainte. In momentul de fata, NASA are sarcina de a cataloga cel putin 90% din toti asteroizii cu potential de a ciocni Pamantul si care au diametrul mai mare de 40 de metri, pana in 2020. Pericolul a existat permanent. Numai ca acum incepem sa il constientizam.- In momentul de fata, este determinat si se afla deja in atentia opiniei publice asteroidul Apophis, care in 2029 va trece la o altitudine de aproximativ 40.000 de km deasupra Pamantului. La 36.000 de km sunt satelitii geostationari, ceea ce a dat nastere speculatiilor conform carora NASA nu ar fi luat in calcul o eventuala ciocnire a asteroidului cu acestia, care i-ar schimba orbita si ar putea produce un eventual impact cu Pamantul. Ipoteza este numai teoretica, iar NASA a asigurat ca Apophis nu va ajunge la nivelul satelitilor geostationari, a caror ciocnire accidentala l-ar putea, teoretic, indrepta spre Pamant. Traiectoria asteroidului Apophis, in cel mai rau caz, ar putea intersecta Pamantul undeva in zona Siberiei, va taia Oceanul Pacific, iar posibilitatea maxima de impact va fi in zona Pacific-America Centrala. Ar putea deci lovi tot acolo unde a lovit asteroidul care a dus la disparitia dinozaurilor. Apophis are un diametru de aproximativ 320 de m. In caz de impact in Pacific, va provoca un puternic tsunami care ar putea matura California, iar daca va cadea pe continent, pierderile pot fi chiar mai mari.
Calatorind prin Europa
Ce fel de clima este in Europa?
rece
tropicala
temperata
calda
Cum se numeste cel mai mare tunel rutier din Europa?
Vasco
Airbus 303
Eurostar
Laerdal
Liniile ferate au fost inventate in...
Australia
Europa
America
Asia
Cum se numeste cel mai mare vapor din lume?
Queen Mary 2
Black Sea
Titanic
Atlantic
Cum mai este denumita Marea Mediterana?
Nu are nicio denumire
Mare Vostra
Marea calatoare
Mare Nostum
Cel mai mare avion de pasageri din lume este...
Antonov
Duglas
Airbus A380
Boeing 707
Racheta Ariane 5 se ocupa cu...
observarea fenomenelor meteorologice
plasarea satelitilor in spatiu
noi descoperiri in spatiu
transportul persoanelor
Cum se numeste cea mai inalta duna din Europa?
in Europa nu sunt dune inalte
Duna Cameleon
Duna de la Pyla
Duna Albastra
Primele inventii europene au aprut in...
1870
1780
1900
1800
sâmbătă, 27 martie 2010
POVESTEA TITANICULUI-Cunoasteti misterioasa poveste a Titanicului?
21.05.1990
14.04.1912
11.04.1984
23.01.1850
Unde s-a scufundat Titanicul?
in Oceanul Pacific
in Marea Rosie
in Oceanul Atlantic
in Marea Neagra
Vasul s-a scufundat din cauza...
unui atac al rechinilor
din neatentia capitanului
unei stanci
unui iceberg
Nava avea la bord...
1.000 pasageri
2.227 pasageri
24.560 de pasageri
15.000 de pasageri
Au supravietuit numai...
705
57
100
500
Cand au fost gasite ramasitele Titanicului?
1995
1980
1985
1900
Ar fi fost salvati mai multi pasageri daca existau mai multe...
vase venite in ajutor
barci de salvare
persoane innotatoare
modalitati de salvare
Ultimul supravietuitor american al Titanicului a fost...
nu au existat supravietuitori
un animal
un barbat
o femeie
Constructia vasului era din...
inox
lemn si fier
otel
lemn
Cati supravietuitori credeti ca mai exista in prezent?
doi
trei
nici unul
unul
STEAUA DE MARE SI SECRETELE EI-Afla tot ce nu stiai despre Steaua de Mare. Verifica-ti cunostintele!
Carei increngaturi apartine Steaua de mare?
Vertebratelor
Mamiferelor
Echinodermelor
Pachidermelor
Cum s-ar putea defini termenul "ECHINODERME"?
Piele de arici
Piele de gaina
Organisme vii
Organisme aproape moarte
Ce se gaseste la nivelul fetei ventrale a stelei de mare?
Placute geltinoase
Placute calcaroase Alge
Un schelet gelatinos
Cum se deplaseaza stelele de mare?
Traind in simbioza cu racul, se foloseste de acesta.
Cu ajutorul acestor ventuze.
Inoata
Nu se deplaseaza deloc
De cate astfel de picioruse dispune steaua de mare?
uN miliard
doar patru
cateva milioane
cateva mii
Ce rol mai au aceste picioruse?
Prindere a prazii
Comunicare
Imperechere
Dans
Ventuzele au in capat:
Substanta asemanatoare lipiciului
Un cleste
Celule fotosensibile
Un dop
Cu ce se hranesc stelele de mare?
Icre
Plancton
Alge
Pesti
CE STITI DESPRE SOARECI??
Stii unde au aparut pentru prima data soarecii? Te provoc la un test fulger de unde vei afla mai multe!
Soarecii hiberneaza?
uneori
nu
da
Cel mai agil dintre soareci este...
soarecele de preerie
soarecele de camp
soarecele de casa
Raza medie de actiune a soarecilor este...
intre 10 si 20 de metri
intre 3 si 10 metri
10 km
Un soarece poate sari in medie...
40 de cm
30 de cm
15 cm
Cozile soarecilor au...
solzi care ajuta la catarat
lungimea dubla fata de corpul lor
fire mici de par care ajuta la inot
Soarecii consuma zilnic...
200 de grame de alimente
branza
3-4 grame de alimente
Termenul de "soarece" vine din...
albaneza
sanscrita
greaca
Conform unor teorii, daca visezi despre soareci...
vei muri
vei primi un cadou neasteptat
vei reintalni prieteni vechi
Soarecii au aparut in...
America
Africa
Asia
vineri, 26 martie 2010
DESPRE COMPORTAMENTUL PISICILOR
Comportamentul pisicii
Sociabilitate
Prejudecata legată de pisici planează asupra solitarităţii sale, fiind un animal nesociabil. Acest concept este înlăturat de un studiu efectuat în anii '70 de către David MacDonald, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Studiul a indicat faptul că o femelă este mai predispusă să stea cu o felină înrudită decât cu o alta din altă linie. Cercetătorul Randall Wolfe susţine că acest lucru nu se manifestă şi către partea masculină, indiferent de provenienţa genetică a acestora.
Luptele între pisici
Câteodată pisicile care împart acelaşi mediu de viaţă pot să se lupte, fiind o modalitate de demonstrare a abilităţilor; poate fi totodată o joacă inofensivă. De asemenea, este şi modul stabilirii unei ierarhii într-un grup de pisici sau o cale de atenţionare a unei feline când încalcă o regulă a grupului. Pentru a fi despărţite, pisicilor trebuie să li se atragă atenţia. Imediat ce s-au despărţit, acestea trebuie separate în încăperi separate, până când nu mai au tendinţa de a se lupta. Niciodată stăpânul nu intervine fizic în lupta lor, deoarece acesta poate fi zgâriat sau muşcat serios.
] Zgâriatul
Pisicile au nevoie să zgârie, fiind procesul prin care se îndepărtează straturile inutile ale ţesutului cornos care constituie ghearele. Prin întindere se exersează muşchii, încheieturile şi tendoanele.
Dacă pisica zgârie mobila din casă, înseamnă că are nevoie de o suprafaţă pe care să îşi ascută ghearele. Pentru a elimina această problemă, stăpânii pot achiziţiona suprafeţe de ascuţit ghearele, poziţionându-le în locuri cu cel mai mare interes pentru pisici.Pisicile stresate sau bolnave pot zgâria sau muşca oamenii, comportament care poate apărea când pisica nu are chef de alintări şi mângâieri, mai ales pe burtă. Mâna nu trebuie retrasă brusc din ghearele sau dinţii pisicii, provocându-se astfel rănile mai grave. Pisica nu trebuie scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înţelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubeşte o lovesc din motive necunoscute.
Sociabilitate
Prejudecata legată de pisici planează asupra solitarităţii sale, fiind un animal nesociabil. Acest concept este înlăturat de un studiu efectuat în anii '70 de către David MacDonald, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Studiul a indicat faptul că o femelă este mai predispusă să stea cu o felină înrudită decât cu o alta din altă linie. Cercetătorul Randall Wolfe susţine că acest lucru nu se manifestă şi către partea masculină, indiferent de provenienţa genetică a acestora.
Luptele între pisici
Câteodată pisicile care împart acelaşi mediu de viaţă pot să se lupte, fiind o modalitate de demonstrare a abilităţilor; poate fi totodată o joacă inofensivă. De asemenea, este şi modul stabilirii unei ierarhii într-un grup de pisici sau o cale de atenţionare a unei feline când încalcă o regulă a grupului. Pentru a fi despărţite, pisicilor trebuie să li se atragă atenţia. Imediat ce s-au despărţit, acestea trebuie separate în încăperi separate, până când nu mai au tendinţa de a se lupta. Niciodată stăpânul nu intervine fizic în lupta lor, deoarece acesta poate fi zgâriat sau muşcat serios.
] Zgâriatul
Pisicile au nevoie să zgârie, fiind procesul prin care se îndepărtează straturile inutile ale ţesutului cornos care constituie ghearele. Prin întindere se exersează muşchii, încheieturile şi tendoanele.
Dacă pisica zgârie mobila din casă, înseamnă că are nevoie de o suprafaţă pe care să îşi ascută ghearele. Pentru a elimina această problemă, stăpânii pot achiziţiona suprafeţe de ascuţit ghearele, poziţionându-le în locuri cu cel mai mare interes pentru pisici.Pisicile stresate sau bolnave pot zgâria sau muşca oamenii, comportament care poate apărea când pisica nu are chef de alintări şi mângâieri, mai ales pe burtă. Mâna nu trebuie retrasă brusc din ghearele sau dinţii pisicii, provocându-se astfel rănile mai grave. Pisica nu trebuie scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înţelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubeşte o lovesc din motive necunoscute.
SATELE
Satele
Satele se deosebesc de orase atat prin marime, cat, mai ales, prin activitatile locuitorilor, care se incadreaza predominant domeniului agricol. In tarile dezvoltate economic, activitatile populatiei rurale sunt mai variate si ies de multe ori din sfera agriculturii, o parte din locuitorii satelor fiind ocupati in industrie, transporturi,turism.
Dupa functie, se disting ca fiind representative:
n satele cu functii predominant agricole. Acestea pot fi specializate fie in cultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in cresterea animalelor etc.
n satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii se disting si unele activitati industriale: prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale s.a.
n satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi, turism). Practicarea turismului rural a luat o amploare deosebita, mai ales in regiunile montane ale tarilor dezvoltate.
Dupa numarul locuitorilor, exista:
n sate mici (sub 500 locuitori),
n sate mijlocii (500- 1500 de locuitori)
n sate mari (1500- 4000 de locuitori)
n sate foarte mari (cu peste 4000 de locuitori).
Satele mijlocii si mari se impun ca fiind cele mai numeroase pe toate continentele.
Dupa modul de distribuire a gospodariilor, ies in evidenta trei tipuri majore de sate:
1. Balcani etc.), ai caror locuitori se ocupa in special cu pastoritul. Aceste sate sunt formate din gospodarii izolate, fiecare avand in jur propriul teren de folosinta;
2. Satele rasfirate, prezente in special in regiunile de deal si de podis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele. O parte din terenul agricol (livezi, vii, gradini de legume) este cuprinsa in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in exteriorul vetrei;Satele adunate, intalnite mai ales la campie si in depresiuni, au vatra bine conturata: gospodariile sunt lipite unele de altele, terenurile agricole detasandu-se net in exteriorul vetrei. Satul adunat cunoaste mai multe variante: sat cu piata centrala (tipic pentru Germania, Marea Britanie), satul circular (kraal) al crescatorilor de animale din Africa de Sud, satul linear sau satul- strada.
Satele se deosebesc de orase atat prin marime, cat, mai ales, prin activitatile locuitorilor, care se incadreaza predominant domeniului agricol. In tarile dezvoltate economic, activitatile populatiei rurale sunt mai variate si ies de multe ori din sfera agriculturii, o parte din locuitorii satelor fiind ocupati in industrie, transporturi,turism.
Dupa functie, se disting ca fiind representative:
n satele cu functii predominant agricole. Acestea pot fi specializate fie in cultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in cresterea animalelor etc.
n satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii se disting si unele activitati industriale: prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale s.a.
n satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi, turism). Practicarea turismului rural a luat o amploare deosebita, mai ales in regiunile montane ale tarilor dezvoltate.
Dupa numarul locuitorilor, exista:
n sate mici (sub 500 locuitori),
n sate mijlocii (500- 1500 de locuitori)
n sate mari (1500- 4000 de locuitori)
n sate foarte mari (cu peste 4000 de locuitori).
Satele mijlocii si mari se impun ca fiind cele mai numeroase pe toate continentele.
Dupa modul de distribuire a gospodariilor, ies in evidenta trei tipuri majore de sate:
1. Balcani etc.), ai caror locuitori se ocupa in special cu pastoritul. Aceste sate sunt formate din gospodarii izolate, fiecare avand in jur propriul teren de folosinta;
2. Satele rasfirate, prezente in special in regiunile de deal si de podis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele. O parte din terenul agricol (livezi, vii, gradini de legume) este cuprinsa in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in exteriorul vetrei;Satele adunate, intalnite mai ales la campie si in depresiuni, au vatra bine conturata: gospodariile sunt lipite unele de altele, terenurile agricole detasandu-se net in exteriorul vetrei. Satul adunat cunoaste mai multe variante: sat cu piata centrala (tipic pentru Germania, Marea Britanie), satul circular (kraal) al crescatorilor de animale din Africa de Sud, satul linear sau satul- strada.
Sfaturi Pentru Impodobirea Pomului de Craciun
Sfaturi Pentru Impodobirea Pomului de Craciun Aranjamente
Exista variate tipuri de ornamente disponibile pentru Bradul de Craciun. De la cele fragile din sticla subtire (nerecomandate in cazul in care aveti copil mic) pana la cele incasabile, exista orice pentru oricine.Cele din sticla sunt printre de preferat dar si cele mai scumpe, fiindca sunt realizate cu o foarte mare migala si precizie dar confera o frumoasa eleganta oricarui pom de Craciun. Globurile din sticla rasfrang stralucirea luminii în camera cu mii de licariri. Unele din ele sunt chiar pictate de mana ceea ce le da si o mai mare unicitate.
In primul rand, sa ne gandim la globulete, la beteala. Atunci cand le cumparam, avem tendinta sa amestecam culorile, iar cand ajungem acasa sa decoram bradul in culorile curcubeului, lucru gresit. Cel mai bine ar fi ca pentru decorarea minunatului brad sa alegem doar doua culori, atat pentru globulete, cat si pentru beteala. Pentru o atmosfera calda, primitoare, cele mai indicate culori ar fi rosu si auriu, pentru un design simplu si discret, il putem decora in alb si auriu, ori alb si argintiu. In cazul in care bradul este aranjat pentru o atmosfera protocolara, puteti apela la alb si albastru.Beteala poate fi aranjata pe brad in mod circular ori in forma de con, aceste modele fiind cele mai apreciate. Daca doriti insa sa renuntati la clasica beteala, o puteti inlocui pe aceasta cu niste margele dragute si simple, special create pentru impodobirea de sarbatori.
Instalatia este cea care ofera divertismentul de culori si se pune cat mai ascunsa printre ramurile bradului, indiferent de marimea beculetelor, iar jocul de lumini este optional.
Pentru o atmosfera completa, puteti aranja chiar si prin casa: coroane din ramuri de brad pusa in usa, ramurele de brad frumos aranjate pe masa, iar culorile de rosu si verde trebuie sa fie prezente intr-un mod deloc tipator sau de prost gust.
Exista variate tipuri de ornamente disponibile pentru Bradul de Craciun. De la cele fragile din sticla subtire (nerecomandate in cazul in care aveti copil mic) pana la cele incasabile, exista orice pentru oricine.Cele din sticla sunt printre de preferat dar si cele mai scumpe, fiindca sunt realizate cu o foarte mare migala si precizie dar confera o frumoasa eleganta oricarui pom de Craciun. Globurile din sticla rasfrang stralucirea luminii în camera cu mii de licariri. Unele din ele sunt chiar pictate de mana ceea ce le da si o mai mare unicitate.
In primul rand, sa ne gandim la globulete, la beteala. Atunci cand le cumparam, avem tendinta sa amestecam culorile, iar cand ajungem acasa sa decoram bradul in culorile curcubeului, lucru gresit. Cel mai bine ar fi ca pentru decorarea minunatului brad sa alegem doar doua culori, atat pentru globulete, cat si pentru beteala. Pentru o atmosfera calda, primitoare, cele mai indicate culori ar fi rosu si auriu, pentru un design simplu si discret, il putem decora in alb si auriu, ori alb si argintiu. In cazul in care bradul este aranjat pentru o atmosfera protocolara, puteti apela la alb si albastru.Beteala poate fi aranjata pe brad in mod circular ori in forma de con, aceste modele fiind cele mai apreciate. Daca doriti insa sa renuntati la clasica beteala, o puteti inlocui pe aceasta cu niste margele dragute si simple, special create pentru impodobirea de sarbatori.
Instalatia este cea care ofera divertismentul de culori si se pune cat mai ascunsa printre ramurile bradului, indiferent de marimea beculetelor, iar jocul de lumini este optional.
Pentru o atmosfera completa, puteti aranja chiar si prin casa: coroane din ramuri de brad pusa in usa, ramurele de brad frumos aranjate pe masa, iar culorile de rosu si verde trebuie sa fie prezente intr-un mod deloc tipator sau de prost gust.
LEGENDA LUI MOS CRACIUN
Legenda lui Mos Craciun
Legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nasterii, i-a cerut adapost lui Mos Ajun. Motivand ca este sarac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun. Ajunsa la casa lui Craciun, Maica Domnului o gaseste acasa pe sotia acestuia, Craciuneasa si ii cere acesteia adapost. Craciuneasa nu a stat mult pe ganduri, insa stiindu-si sotul rau si necredincios, nu o primeste in casa si o trimite sa nasca in grajdul vitelor. Apoi, fara sa-i spuna sotului ei, Craciuneasa o ajuta pe Maica Domnului sa-L nasca pe Pruncul Iisus. Afland Craciun, acesta isi pedepseste sotia. Dar Maica Domnului printr-o minune o ajuta pe Craciuneasa sa scape de pedeapsa sotului ei. Craciun, vazand aceasta minune si afland ca in grajdul sau S-a nascut Domnul Iisus, se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel "primul crestin". Se spune ca el s-a cait atat de mult, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci si de atunci, in fiecare an, in Ajunul Nasterii Domnului, Mos Craciun vine cu sania trasa de reni, intra pe horn si ne pune sub brad cadourile mult asteptate. Sarbatoarea sfanta a Craciunului, cu mireasma-i de cetina de brad este incarcata de traditii si simboluri din cele mai diverse in intreaga lume.
Legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nasterii, i-a cerut adapost lui Mos Ajun. Motivand ca este sarac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun. Ajunsa la casa lui Craciun, Maica Domnului o gaseste acasa pe sotia acestuia, Craciuneasa si ii cere acesteia adapost. Craciuneasa nu a stat mult pe ganduri, insa stiindu-si sotul rau si necredincios, nu o primeste in casa si o trimite sa nasca in grajdul vitelor. Apoi, fara sa-i spuna sotului ei, Craciuneasa o ajuta pe Maica Domnului sa-L nasca pe Pruncul Iisus. Afland Craciun, acesta isi pedepseste sotia. Dar Maica Domnului printr-o minune o ajuta pe Craciuneasa sa scape de pedeapsa sotului ei. Craciun, vazand aceasta minune si afland ca in grajdul sau S-a nascut Domnul Iisus, se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel "primul crestin". Se spune ca el s-a cait atat de mult, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci si de atunci, in fiecare an, in Ajunul Nasterii Domnului, Mos Craciun vine cu sania trasa de reni, intra pe horn si ne pune sub brad cadourile mult asteptate. Sarbatoarea sfanta a Craciunului, cu mireasma-i de cetina de brad este incarcata de traditii si simboluri din cele mai diverse in intreaga lume.
VIPERA CU CORN
Vipera Cu Corn
Vipera cu corn este o specie de sarpe veninos care populeaza cu precadere Europa de Est, in special zonele calcaroase, insorite, cu vegetatie rara, fiind cunoscuta drept una dintre cele mai periculoase din familia sa (Viperidae), din cauza veninului foarte toxic. Poate fi usor recunoscuta datorita catorva caracteristici specifice: zig-zag-ul de culoare inchisa de pe spate si extremitatea anteriara a capului, care prezinta un corn mic si moale, acoperit cu solzi. Adultii cresc in lungime pana la 95 cm, marimea medie fiind de 85 de cm. Primavara este perioada propice imperecherii, perioada in care masculii devin foarte agresivi, luptandu-se unul cu altul pana la epuizare. Chiar si cand se lupta aceste animale, care traiesc, de obicei, in armonie, incearca sa un se raneasca: corpurile lor se inlantuie si se radica de la sol pana cand sunt atrase inapoi de forta gravitacionala. In inaltarea lor masculii isi ciocnesc capetle si se unduie, iar daca fortele celor doi rivali sunt egale lupta poate dura mai mult de 30 de min, secatuindu-le amandurora energia.
In lunile august-septembrie femelele dau nastere unui numar de 5 pana la 10 pui. Hrana preferata este alcatuita din rozatoare mici si soparle. Iarna viperele hiberneaza in excavatii subterane, cel mai adesea in grupuri de peste 100 de indivizi.
Vipera cu corn este un animal lent, fara tendinte de agresivitate. Atunci cand este atacata, insa, reactioneaza violent, dar in foarte putine cazuri muscatura ei este fatala. Idee eronata ca viperele reprezinta un pericol la adresa omului a dus la imputinarea numarului lor, motiv pentru care, incepand din anul 2001 aceasta specie este strict protejata, atat in Romania, cat si in Europa.
O specie de vipera cu corn interesante este cea namibiana. Aceasta se misca cu usurinta pe nisipurile miscatoare, azvarlindu-si corpul in diagonala si lasand pe suprafata nisipului urme in foarma de J. Spre deosebire de celelalte vipere cu corn, vipera namibiana este uluitor de agila si de rapida, putand atinge o viteza de 10 km/h. este un animal nocturn; ziua zace in nisip, c u ochii deasupra (are ochii situati in varful capului), asteptand sa se apropie animalele la care poate ajunge, iar noaptea porneste in cautarea prazii – preferata ei fiind soparla gecko.
Vipera cu corn este o specie de sarpe veninos care populeaza cu precadere Europa de Est, in special zonele calcaroase, insorite, cu vegetatie rara, fiind cunoscuta drept una dintre cele mai periculoase din familia sa (Viperidae), din cauza veninului foarte toxic. Poate fi usor recunoscuta datorita catorva caracteristici specifice: zig-zag-ul de culoare inchisa de pe spate si extremitatea anteriara a capului, care prezinta un corn mic si moale, acoperit cu solzi. Adultii cresc in lungime pana la 95 cm, marimea medie fiind de 85 de cm. Primavara este perioada propice imperecherii, perioada in care masculii devin foarte agresivi, luptandu-se unul cu altul pana la epuizare. Chiar si cand se lupta aceste animale, care traiesc, de obicei, in armonie, incearca sa un se raneasca: corpurile lor se inlantuie si se radica de la sol pana cand sunt atrase inapoi de forta gravitacionala. In inaltarea lor masculii isi ciocnesc capetle si se unduie, iar daca fortele celor doi rivali sunt egale lupta poate dura mai mult de 30 de min, secatuindu-le amandurora energia.
In lunile august-septembrie femelele dau nastere unui numar de 5 pana la 10 pui. Hrana preferata este alcatuita din rozatoare mici si soparle. Iarna viperele hiberneaza in excavatii subterane, cel mai adesea in grupuri de peste 100 de indivizi.
Vipera cu corn este un animal lent, fara tendinte de agresivitate. Atunci cand este atacata, insa, reactioneaza violent, dar in foarte putine cazuri muscatura ei este fatala. Idee eronata ca viperele reprezinta un pericol la adresa omului a dus la imputinarea numarului lor, motiv pentru care, incepand din anul 2001 aceasta specie este strict protejata, atat in Romania, cat si in Europa.
O specie de vipera cu corn interesante este cea namibiana. Aceasta se misca cu usurinta pe nisipurile miscatoare, azvarlindu-si corpul in diagonala si lasand pe suprafata nisipului urme in foarma de J. Spre deosebire de celelalte vipere cu corn, vipera namibiana este uluitor de agila si de rapida, putand atinge o viteza de 10 km/h. este un animal nocturn; ziua zace in nisip, c u ochii deasupra (are ochii situati in varful capului), asteptand sa se apropie animalele la care poate ajunge, iar noaptea porneste in cautarea prazii – preferata ei fiind soparla gecko.
FLUTURELE HELICONIA
Fluturele Heliconia
heliconia butterfly Ordinul Lepidoptera este reprezentat de un numar mare de specii - aproximativ 180.000, dintre care fluturilor le revin 17.500. Toate au in comun "aripile cu solzi". Acesti solzi colorati se suprapun, asemenea tiglei pe acoperisul caselor, pentru a crea "desene" minunate pe aripi.
Fluturii se clasifica, de obicei, in fluturi mari si fluturi mici; multe familii cu forme mici, cum sunt moliile, care fac parte din acelasi ordin, nu prezinta o infatisare spectaculoasa si sunt, de regula, daunatoare.
In dezvoltarea lor, fluturii prezinta o metamorfoza completa, trecand de la stadiul de ou, la cel de larva si pupa (crisalida), pentru a ajunge la maturitate.
Fluturii heliconia traiesc in America de Sud si Centrala, preferand raurile precum Amazonul sau Orinaco, bogate in saruri minerale. Prin trompele lor lungi si ondulate extrag din balti aceste solutii care contin sodiu, element esential in functionarea nervilor si a muschilor. In timpul imperecherii, flutule mascul ii transfera femelei, prin sperma, o mare parte din sodiu, dupa care se intoarce pe malul raului, pentru a se realimenta.
Heliconia se hranesc si isi depun ouale pe florile patimilor - adultii le beau nectarul, in timp ce omizile prefera frunzele. In preajma depunerii, femela verifica daca florile sunt “libere”, iar in cazul in care detecteaza prezenta altor oua heliconide, zboara in cautarea unei plante disponibile. Instinctul de conservare le determina sa isi fereasca omizile de lupta pentru hrana.
Interesant este ca si plantele lupta pentru supravietuire. Astfel, unele specii de floarea patimilor au gasit sistem ingenios de aparare, bazat pe comportamentul acestor fluturi. Ele produc niste galme galbene pe frunze si pe lujere, care seamana pana la identitate cu ouale de heliconia, reusind sa pacaleasca femelele, care pornesc in cautarea altor “gazde”.
heliconia butterfly Ordinul Lepidoptera este reprezentat de un numar mare de specii - aproximativ 180.000, dintre care fluturilor le revin 17.500. Toate au in comun "aripile cu solzi". Acesti solzi colorati se suprapun, asemenea tiglei pe acoperisul caselor, pentru a crea "desene" minunate pe aripi.
Fluturii se clasifica, de obicei, in fluturi mari si fluturi mici; multe familii cu forme mici, cum sunt moliile, care fac parte din acelasi ordin, nu prezinta o infatisare spectaculoasa si sunt, de regula, daunatoare.
In dezvoltarea lor, fluturii prezinta o metamorfoza completa, trecand de la stadiul de ou, la cel de larva si pupa (crisalida), pentru a ajunge la maturitate.
Fluturii heliconia traiesc in America de Sud si Centrala, preferand raurile precum Amazonul sau Orinaco, bogate in saruri minerale. Prin trompele lor lungi si ondulate extrag din balti aceste solutii care contin sodiu, element esential in functionarea nervilor si a muschilor. In timpul imperecherii, flutule mascul ii transfera femelei, prin sperma, o mare parte din sodiu, dupa care se intoarce pe malul raului, pentru a se realimenta.
Heliconia se hranesc si isi depun ouale pe florile patimilor - adultii le beau nectarul, in timp ce omizile prefera frunzele. In preajma depunerii, femela verifica daca florile sunt “libere”, iar in cazul in care detecteaza prezenta altor oua heliconide, zboara in cautarea unei plante disponibile. Instinctul de conservare le determina sa isi fereasca omizile de lupta pentru hrana.
Interesant este ca si plantele lupta pentru supravietuire. Astfel, unele specii de floarea patimilor au gasit sistem ingenios de aparare, bazat pe comportamentul acestor fluturi. Ele produc niste galme galbene pe frunze si pe lujere, care seamana pana la identitate cu ouale de heliconia, reusind sa pacaleasca femelele, care pornesc in cautarea altor “gazde”.
PRIMA LINIE DE CALE FERATA DIN LUME
Primele linii de cale ferata de pe teritoriul Romaniei
Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei. 15 septembrie 1830, se deschidea in Anglia prima cale ferata din lume, intre Liverpool si Manchester. Primul tren din lume tras de o locomotiva cu aburi a aparut in 1825, pe aceasta cale ferata, transportand calatori intre Liverpool si Manchester. Mai tarziu, in 1829, un inginer englez a construit prima sa locomotiva - numita Racheta - care se deplasa cu o viteza maxima de 47 de kilometri pe ora. La 27 octombrie 1831 linia a fost vizitata de tanarul bursier roman Petrache Poenaru, care, in raportul sau oficial, spunea printre altele: "Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului. Douazeci de trasuri legate unele de altele, incarcate cu 240 de persoane sunt trase deodata de o singura masina cu aburi..." A fost primul roman care a calatorit cu trenul . “
Prima cale ferată construită pe teritoriul Romaniei: "Linia cărbunarilor" - Oraviţa – Baziaş . La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de construire a unei căi ferate cu tracţiune cabalină, care să transporte cărbunele de la Anina la Oraviţa . Da şi construcţia fără întârziere a unei căi ferate normale de la Oraviţa pâna în portul Baziaş de la Dunare.
La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km, numai pentru transportul cărbunelui, aceasta fiind prima cale ferată construită pe teritoriul de astazi al României. Prima linie din lume construita pentru transportul mărfurilor a fost in Anglia, "linia carbunelui": Stokton-Darlington (1825), pentru ca în România, prima cale ferată pentru transportul mărfurilor să fie tot o "linie a carbunelui": Oraviţa-Baziaş.
Din 2005 apare şi prima societate privată, destinată transportului feroviar public de persoane, Regio Trans. Aceata oferă o alternativă la transportul de stat şi în plus acoperă unele zone din care CFR s-a retras (de exemplu ruta Reşiţa-Timişoara).
Reţeaua feroviară CFR :
Infrastructura feroviară publică prezintă urmatoarele caracteristici generale:
-lungime reţelei (km) - 11.380
-lungimea liniilor de exploatare electrificate (km) - 3.971
-lungime totală a liniilor de cale ferată (km) - 22.247
-lungime totală a liniilor electrificate (km) - 8.585
-densitate reţea (km/1000 km²) - 48
-linii duble (%) - 23
-linii electrificate (%) - 42
-garăstaţii de cale ferată (număr) - 1.419
-triaje de cale ferată (număr) - 21
-aparate de cale (număr) - 34.000
-poduri (număr) - 4.236
-podeţe (număr) - 14.531
-tuneluri (număr/km) - 211/63
Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei. 15 septembrie 1830, se deschidea in Anglia prima cale ferata din lume, intre Liverpool si Manchester. Primul tren din lume tras de o locomotiva cu aburi a aparut in 1825, pe aceasta cale ferata, transportand calatori intre Liverpool si Manchester. Mai tarziu, in 1829, un inginer englez a construit prima sa locomotiva - numita Racheta - care se deplasa cu o viteza maxima de 47 de kilometri pe ora. La 27 octombrie 1831 linia a fost vizitata de tanarul bursier roman Petrache Poenaru, care, in raportul sau oficial, spunea printre altele: "Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului. Douazeci de trasuri legate unele de altele, incarcate cu 240 de persoane sunt trase deodata de o singura masina cu aburi..." A fost primul roman care a calatorit cu trenul . “
Prima cale ferată construită pe teritoriul Romaniei: "Linia cărbunarilor" - Oraviţa – Baziaş . La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de construire a unei căi ferate cu tracţiune cabalină, care să transporte cărbunele de la Anina la Oraviţa . Da şi construcţia fără întârziere a unei căi ferate normale de la Oraviţa pâna în portul Baziaş de la Dunare.
La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km, numai pentru transportul cărbunelui, aceasta fiind prima cale ferată construită pe teritoriul de astazi al României. Prima linie din lume construita pentru transportul mărfurilor a fost in Anglia, "linia carbunelui": Stokton-Darlington (1825), pentru ca în România, prima cale ferată pentru transportul mărfurilor să fie tot o "linie a carbunelui": Oraviţa-Baziaş.
Din 2005 apare şi prima societate privată, destinată transportului feroviar public de persoane, Regio Trans. Aceata oferă o alternativă la transportul de stat şi în plus acoperă unele zone din care CFR s-a retras (de exemplu ruta Reşiţa-Timişoara).
Reţeaua feroviară CFR :
Infrastructura feroviară publică prezintă urmatoarele caracteristici generale:
-lungime reţelei (km) - 11.380
-lungimea liniilor de exploatare electrificate (km) - 3.971
-lungime totală a liniilor de cale ferată (km) - 22.247
-lungime totală a liniilor electrificate (km) - 8.585
-densitate reţea (km/1000 km²) - 48
-linii duble (%) - 23
-linii electrificate (%) - 42
-garăstaţii de cale ferată (număr) - 1.419
-triaje de cale ferată (număr) - 21
-aparate de cale (număr) - 34.000
-poduri (număr) - 4.236
-podeţe (număr) - 14.531
-tuneluri (număr/km) - 211/63
DESPRE RECICLARE
Reciclarea
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizează într-o gama largă în multe ţări. Exista încă probleme tehnice, economice şi structurale de depăşit, dar posibilităţile sunt vaste. Cu toate că unele mase plastice pot părea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structură moleculară diferită. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obţinuta în mod eficient în fabricile unde materialele reciclabile generate în procesul de producţie sunt uşor de separat. Utilizarea materialelor plastice prezintă probleme de identificare, separare şi de contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantităţi de materiale reciclabile clasificabile, de exemplu ambalaje de paleţi sau saci utilizaţi în industrie sau agricultură, reciclarea este realizata cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din calculatoare, fotocopiatoare şi o gamă largă de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificării acestor materiale care, după procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor electronice si electrice noi. Reciclarea schimbă proprietăţile mecanice ale maselor plastice, astfel încât nu poate fi posibilă reciclarea unor cantităţi mari de un anumit tip reintegrându-le imediat în acelaşi proces de producţie. În unele sectoare, prejudecăţile împotriva materialelor secundare rămâne un obstacol important în reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se schimba rapid o data cu luarea in considerare a protecţiei mediului şi a altor influente.Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă cea mai mare provocare, şi nu doar în realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantităţi mari în multe ţări pentru băuturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvântului PET- este un material sofisticat de o rezistenţă mare care este utilizat cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi. Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm, data fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil. Costul de colectare a materialelor în cantităţi mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului în reciclarea multor polimeri. În unele tari, politicile administrative îşi asumă o mare responsabilitate în recuperarea de ambalaje şi alte produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclării maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale tradiţionale - iniţial prin manufacturare şi distribuire, şi in final de către consumator prin preţurile de producţie uşor crescute. Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezintă o problema in ceea ce priveşte incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea aşa - numiţilor " Compatibilizatorii" care creează stabilitate polimerică între legăturile dintre structura diferită a moleculelor a maselor plastice, facilitează utilizarea de combinaţii. Compatibilizatorii pot face deja posibila producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioara. Procesele continua sa se dezvolte pentru a obţine substanţele utilizate in producerea maselor plastice, si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in producerea unor substanţe diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin urmare drept combustibil. Exista şapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteţi determina gradul plasticului privind aproape in partea de jos a recipientului. Acest număr corespunde gradului materialului din plastic. Gruparea separata pe tip de material este obligatorie înainte de a recicla.
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizează într-o gama largă în multe ţări. Exista încă probleme tehnice, economice şi structurale de depăşit, dar posibilităţile sunt vaste. Cu toate că unele mase plastice pot părea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structură moleculară diferită. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obţinuta în mod eficient în fabricile unde materialele reciclabile generate în procesul de producţie sunt uşor de separat. Utilizarea materialelor plastice prezintă probleme de identificare, separare şi de contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantităţi de materiale reciclabile clasificabile, de exemplu ambalaje de paleţi sau saci utilizaţi în industrie sau agricultură, reciclarea este realizata cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din calculatoare, fotocopiatoare şi o gamă largă de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificării acestor materiale care, după procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor electronice si electrice noi. Reciclarea schimbă proprietăţile mecanice ale maselor plastice, astfel încât nu poate fi posibilă reciclarea unor cantităţi mari de un anumit tip reintegrându-le imediat în acelaşi proces de producţie. În unele sectoare, prejudecăţile împotriva materialelor secundare rămâne un obstacol important în reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se schimba rapid o data cu luarea in considerare a protecţiei mediului şi a altor influente.Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă cea mai mare provocare, şi nu doar în realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantităţi mari în multe ţări pentru băuturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvântului PET- este un material sofisticat de o rezistenţă mare care este utilizat cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi. Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm, data fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil. Costul de colectare a materialelor în cantităţi mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului în reciclarea multor polimeri. În unele tari, politicile administrative îşi asumă o mare responsabilitate în recuperarea de ambalaje şi alte produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclării maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale tradiţionale - iniţial prin manufacturare şi distribuire, şi in final de către consumator prin preţurile de producţie uşor crescute. Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezintă o problema in ceea ce priveşte incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea aşa - numiţilor " Compatibilizatorii" care creează stabilitate polimerică între legăturile dintre structura diferită a moleculelor a maselor plastice, facilitează utilizarea de combinaţii. Compatibilizatorii pot face deja posibila producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioara. Procesele continua sa se dezvolte pentru a obţine substanţele utilizate in producerea maselor plastice, si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in producerea unor substanţe diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin urmare drept combustibil. Exista şapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteţi determina gradul plasticului privind aproape in partea de jos a recipientului. Acest număr corespunde gradului materialului din plastic. Gruparea separata pe tip de material este obligatorie înainte de a recicla.
CE INSEAMNA SA FII ELEV??
Ce insemna sa fii elev?
Sa fii elev inseamna pentru unii distractie, pentru altii ceva serios. La noi este prima varianta, mai mult sau mai putin!
In clasa noastra, ca sa fie ora perfecta, trebuie sa te consulti nitel cu vecinul despre noul joc aparut in revista. Sa nu mai vorbim despre micile comentarii cu privire la lectie: (ora de istorie) hominidul este… cutarescu!
Bataia cu creioane si pasele cu guma sunt deja invechite! Acum avem jocul zgomotos: un arici, un scaun sau o rigla este de ajuns pentru a juca acest joc! Am spus destule despre jocurile noastre! Nu trebuie sa se stie tot, nu?
Ora de test, nu e ora fara rugaciunile de baza! Desi afirmam ca le facem pentru a rezolva bine testul, adevarul este ca le facem pentru a nu-l primi! Uneori nu functioneza si deodat’ incepe sa ne doara capul foarte tare si ne este rau!
Asta se intampla doar la teste si cand suntem ascultati! Care este motivul? Simplu: seara trecuta, in loc sa invatam, ne-am trezit ascultand muzica sau navigand pe internet! Daca ne vad parintii, respectiva distragere are o tema educationala!
Scenariul pe a doua zi, zi in care trebuia sa invatam inainte de test, este si mai simplu: suna ceasul, noi il oprim si ne culcam la loc! Peste 2 ore: ne trezim, ne pregatim pentru noua zi si ne asezam in bucatarie, cu cartea in fata. Nu prea ne prieste locul… ne mutam in pat in dormitor. Nici aici nu-i bine…mergem in sufragerie. Este perfect! Aici avem televizor! Cam asa trece timpul unui scolar inainte de test!
Dar temele? Cum le facem? Foarte simplu este si aici! Citim mai intai cerintele exercitiilor: 1.O compunere, 2. Analiza gramaticala, 3. Formarea propozitiilor, 4. Gasirea sinonimelor, 5. Un desen cu privire la lectie. Cum se cuvine ne facem temele, dar de la coada la cap! Doar e mai usor! Insa acel desen ne rapeste destul de mult timp si toata seara nu lucram decat la el. Pai, cum sa il lasam tocmai pe el ultimul? Celelalte teme pot astepta pana maine. Uneori insa nu avem timp de ele si raman nefacute.
Uneori suntem de serviciu si chiar daca nu in toata scoala, tot pauza este cea mai afectata…pai cum sa stergi tabla, sa uzi florile sau sa scoti creta in doar zece minute. Daca trebuie si sa verfici temele atunci chiar nu mai ai cum sa te si joci!
Ce sa mai spunem de nenumaratele nemultumiri pe care le poate avea un elev: “ Nu am putut merge la mall pentru ca a trebuit sa invat pentru test!” sau “ Nu am vazut filmul din cauza temelor!”. Normal ca acestea nu sunt singure.
TOLERANTA
De esti ţanţoş,
Şi te dai cocoş,
Despre toleranţă vei învăţa,
Dacă acestea vei asculta:
Cu cei din jur dacă eşti bun,
Şi nu te comporţi ca un nebun,
Oamenii se vor purta drăguţ cu tine,
Deci să te porţi frumos şi bine.
Un copil din clasa mea,
Cu toată lumea se certa,
De noi, ceilalţi nu asculta,
Şi nu se putea îndrepta.
Noi toţi am contribuit,
L-am ajutat şi astfel a devenit,
Bun si ascultător,Doar cu ajutorul vorbelor!
Sa fii elev inseamna pentru unii distractie, pentru altii ceva serios. La noi este prima varianta, mai mult sau mai putin!
In clasa noastra, ca sa fie ora perfecta, trebuie sa te consulti nitel cu vecinul despre noul joc aparut in revista. Sa nu mai vorbim despre micile comentarii cu privire la lectie: (ora de istorie) hominidul este… cutarescu!
Bataia cu creioane si pasele cu guma sunt deja invechite! Acum avem jocul zgomotos: un arici, un scaun sau o rigla este de ajuns pentru a juca acest joc! Am spus destule despre jocurile noastre! Nu trebuie sa se stie tot, nu?
Ora de test, nu e ora fara rugaciunile de baza! Desi afirmam ca le facem pentru a rezolva bine testul, adevarul este ca le facem pentru a nu-l primi! Uneori nu functioneza si deodat’ incepe sa ne doara capul foarte tare si ne este rau!
Asta se intampla doar la teste si cand suntem ascultati! Care este motivul? Simplu: seara trecuta, in loc sa invatam, ne-am trezit ascultand muzica sau navigand pe internet! Daca ne vad parintii, respectiva distragere are o tema educationala!
Scenariul pe a doua zi, zi in care trebuia sa invatam inainte de test, este si mai simplu: suna ceasul, noi il oprim si ne culcam la loc! Peste 2 ore: ne trezim, ne pregatim pentru noua zi si ne asezam in bucatarie, cu cartea in fata. Nu prea ne prieste locul… ne mutam in pat in dormitor. Nici aici nu-i bine…mergem in sufragerie. Este perfect! Aici avem televizor! Cam asa trece timpul unui scolar inainte de test!
Dar temele? Cum le facem? Foarte simplu este si aici! Citim mai intai cerintele exercitiilor: 1.O compunere, 2. Analiza gramaticala, 3. Formarea propozitiilor, 4. Gasirea sinonimelor, 5. Un desen cu privire la lectie. Cum se cuvine ne facem temele, dar de la coada la cap! Doar e mai usor! Insa acel desen ne rapeste destul de mult timp si toata seara nu lucram decat la el. Pai, cum sa il lasam tocmai pe el ultimul? Celelalte teme pot astepta pana maine. Uneori insa nu avem timp de ele si raman nefacute.
Uneori suntem de serviciu si chiar daca nu in toata scoala, tot pauza este cea mai afectata…pai cum sa stergi tabla, sa uzi florile sau sa scoti creta in doar zece minute. Daca trebuie si sa verfici temele atunci chiar nu mai ai cum sa te si joci!
Ce sa mai spunem de nenumaratele nemultumiri pe care le poate avea un elev: “ Nu am putut merge la mall pentru ca a trebuit sa invat pentru test!” sau “ Nu am vazut filmul din cauza temelor!”. Normal ca acestea nu sunt singure.
TOLERANTA
De esti ţanţoş,
Şi te dai cocoş,
Despre toleranţă vei învăţa,
Dacă acestea vei asculta:
Cu cei din jur dacă eşti bun,
Şi nu te comporţi ca un nebun,
Oamenii se vor purta drăguţ cu tine,
Deci să te porţi frumos şi bine.
Un copil din clasa mea,
Cu toată lumea se certa,
De noi, ceilalţi nu asculta,
Şi nu se putea îndrepta.
Noi toţi am contribuit,
L-am ajutat şi astfel a devenit,
Bun si ascultător,Doar cu ajutorul vorbelor!
BIOLOGIE-ECOLOGIE
Padurea tropicala
Padurea tropicala ofera casa unei flore si faune diversificate.
Dar daca distrugerea acesteia va continua in ritmul actual, in 50 de ani
va mai ramane doar o mica parte.
Distrugerea padurii tropicale nu inseamna numai moartea a nenumarate specii de animale,
dar modifica si clima Pamantului, ceea ce poate determina o catastrofa pentru omenire.
FACTORII CE AMENINTA PADUREA TROPICALA
Padurile tropicale ramase se gasesc aproape ii totalitate, in tarile lumii a treia, ce le considera o importanta sursa de venituri. In unele tari banii proveniti din vanzarea lemnului , acopera caltuielile scolilor si spitalelor si sustin cresterea economica.
CE ESTE PADUREA TROPICALA?
Padurea tropicala cuprinde zece milioane de km2 dintre cele mai umede teritorii ale planetei si ofera habitate diversificate: o tesatura complexa de flora si fauna ce vietuieste intr-un echilibru caracteristic si traieste intr-o clima pe care singuri si-au creat-o.
In padurea tropicala aproape toate fenomenele vitale se concentreana la 30 cm deasupra solului.
Viata padurilor tropicale:
1. ploaia ajunge mai intai pe frunze. Unele plante capteaza apa.
2. apele se scurg pe tulpina, ajung la nivelul solului unde pamantul le absoarbe.
3. o parte din apa se scurge prin parauri. Cantitati mari sunt absorbite de radacina copacilor
4. copacul poate pompa prin trunchiul sau apa si la inaltimea de 65 de metri.
5. apa se evapora la nivelul coroanei si formeaza nori, ce contin mai mult de un biliard de litri de apa.
Elefantii in pragul disparitiei
Elefantii fac parte din familia pahidermelor (pahiderm inseamna in latina “piele groasa si aspra”), avand trompa in loc de nas si doi colti albi si lungi, numiti fildesi. Pretul mare al acestor colti de fildes, care amintesc de uriasii mamuti ce traiau acum multe milioane de ani, este insa motivul pentru care mii de elefanti sunt vanati. De aceea, in ultimii ani, gigantii gri care tropaiau cantand veseli in “Cartea junglei” au fost trecuti si ei pe lista animalelor pe cale de disparitie, iar vanatoarea lor a fost interzisa prin lege. Elefantul african (Loxodonta africana) este cel mai mare dintre toate rasele, traieste atat in padurile tropicale dese din Congo, cat si in zonele desertice din Namibia, fiind raspandit pe tot Continentul Negru. Turma este condusa de cea mai batrana dintre femele (care poate atinge chiar si varsta de 70 de ani), iar “familia” este compusa doar din puii acesteia si rudele cele mai apropiate. Elefantul mascul paraseste grupul la varsta de 14 ani, urmand sa traiasca singur sau in turme formate numai din masculi. Puiul de elefant are parte de o ingrijire speciala pana la varsta de 6 ani: toate surorile, verisoarele si matusile lui devin dadacele micutului elefant. De mic, puiul invata sa fie independent, imitandu-le pe “mamele” sale. Astfel, pe la patru luni incepe sa-si foloseasca trompa, rupand iarba sau apucand fructe mici. Abia dupa inca un an de exercitii, se vor dezvolta toti cei 40.000 de muschi ai trompei, cel mai important organ al elefantului. Desi are pielea foarte groasa si aspra, aceasta nu il apara insa pe elefant de razele puternice ale soarelui. De aceea, mamiferul trebuie sa faca foarte multe bai: cu apa, namol sau chiar cu praf. Si toate acestea cu ajutorul trompei, cu care aspira praful sau apa, pe care apoi si le “arunca” pe spate, racorindu-se. In varful trompei are un fel de buze alungite, ca niste degete, foarte folositoare pentru mirosit, pipait, precum si pentru a sorbi apa sau pentru a apuca fructele sau iarba, pe care apoi le mananca, dandu-le drumul in gura. La fel ca elefantul african, si cel asiatic (elephas maximus) traieste in turme formate din familia celei mai in varsta dintre femele si puii ei, “sefa” neavand la fel de multe sarcini de indeplinit ca femela elefantului african. Pahidermele asiatice sunt mai mici in greutate si inaltime decat cele de pe continentul african. De asemenea, au doar un “deget” la
trompa, spatele este mult mai rotunjit, iar fruntea are doua proeminente in lateral (spre deosebire de elefantul african, care are fruntea dreapta si urechile mult mai mari). Traiesc in insulele Sumatra si Borneo din arhipelagul indonezian, in Sri Lanka, sud-estul Asiei si, bineinteles, pe tot teritoriul Indiei. Sunt animale foarte prietenoase, usor de domesticit, fiind, mai ales in tarile asiatice, un placut - dar nu chiar asa de comod - mijloc de deplasare.
//
Din cauza ca nu este un animal sperios si traieste in vecinatatea culturilor oamenilor, deseori provoaca pagube mari, pe plantatiile sau campurile prin care trece turma. Pentru a feri elefantii de furia satenilor ale caror culturi sunt puse in pericol, organizatiile mondiale de protectie a animalelor au inventat niste bombe, ingropate in pamant, care, atunci cand explodeaza, degaja in aer un gaz ce contine piper. Acesta le provoaca elefantilor iritatii la ochi sau lacrimari, care insa nu le cauzeaza nimic grav, vederea revenindu-le dupa cateva zile. Sperietura si piperul ii invata insa ca prin locul acela nu trebuie sa mai treaca a doua oara. Cu toate ca mai strica uneori plantatiile oamenilor, elefantul este foarte important atat pentru natura, cat si pentru celelalte vietati. In perioadele secetoase, cand apa este un lucru foarte rar, elefantul sapa gropi adanci cu ajutorul trompei puternice, in cautare de izvoare subterane. Gropile lasate in urma de acesta sunt adevarate “fantani” pentru celelalte animale, care se reped dupa plecarea lui sa-si potoleasca setea. Uriasul cu urechi mari si clapauge este totodata “arhitect” si “gradinar”. Arhitect, pentru ca atunci cand strabate desisurile padurii, rupand si calcand totul in picioare, “constru-ieste” adevarate drumuri. Si gradinar, deoarece, dupa ce mananca fructele sau crengile pe care le rupe cu trompa, scuipa semintele sau mugurii, care prind radacini si apoi devin plante sau copaci. Studiile au aratat ca peste 90 de specii de copaci se inmultesc anual datorita elefantilor. Totusi, in timp, numarul acestor uriasi a scazut mult, din cauza comertului cu fildes, foarte scump si cautat pe pietele din China sau Japonia. Astfel, din un milion si jumatate de elefanti - cati traiau acum 25 de ani, numarul lor in salbaticie a scazut la cateva zeci de mii. Programul de ocrotire este foarte amplu in toata lumea, sutele de centre speciale din Africa si Asia ocrotindu-i si impiedi-cand disparitia rasei. De asemenea, nici unei gradini zoologice sau vreunui circ nu le lipsesc elefantii, atat de iubiti de copiii din lumea intreaga.
JAGUARUL
Fotografia primului jaguar observat in partea centrala a Mexicului a facut deja inconjurul lumii, readucand speranta pentru ecologistii mexicani care se lupta de ani de zile pentru salvarea de la disparitie a celei mai mari feline din America.
Un jaguar mascul a fost fotografiat de trei ori cu ajutorul unei camere actionate cu o trapa, in decursul zilei de 10 februarie, anul curent, undeva in salbaticia rezervatiei Sierra Nanchititla. Alaturi de cele trei fotografii, cercetatorii au descoperit nu mai putin de 132 mostre de excremente in cadrul aceleiasi rezervatii, semn ca acolo ar mai trai si alti jaguari. Aceste feline impozante au disparut din majoritatea zonelor Mexicului, ultimul exemplar din rezervatia Sierra Nanchititla, fiind observat in anul 1900. Cauzele regresului jaguarilor din Mexic au fost determinate de defrisarile abuzive, vanatorea si traficul cu pui de jaguari. Zoologul Mexican Octavio Monroy-Vilchis din cadrul Universitatii Autonome de Stat din Ciudat de Mexico este de parere ca jaguarul fotografiat recent la altitudinea de 1 845 metri, se afla in cautarea si marcarea unui nou teritoriu.
URSII COALA
Unul dintre animalele simbol ale Australiei, ursul koala, a redevenit subiectul unei dispute vechi de aproape un secol, aceea a legaturii dintre micutele mamifere din ziua de azi si ipoteticii lor stramosi din perioada Megafaunei, anunta Discovery News.
Pentru multa vreme s-a speculat faptul ca ursii koala ar fi descendentii directi ai masivului Phascolarctos stirtoni, animal care a disparut in urma cu 30.000 de ani si care atingea o greutate de peste 30 de kilograme. Date de ultima ora indica, insa, faptul ca speciile nu reprezinta verigi ale aceluiasi lant evolutiv, ele coexistand in acelasi areal timp de aproape 200.000 de ani. „Este fascinant cum, pana recent daca este sa ne raportam la erele geologice, cele doua specii de koala au existat in acelasi timp si in acelasi areal. Marele mister este legat de dimensiunile lor, unele reduse si altele uriase, si motivul disparitiei ursilor koala gigantici”, afirma Gilbert Price, om de stiinta in cadrul Universitatii din Queensland.
Daca nu vom face ceva, uitati ce se va intampla! Pamant usca, fara ve-
getatie, pustiu,fara
viata!
Doriti o planeta frumoasa si sanatoasa, atunci „salvati-o!”
Padurea tropicala ofera casa unei flore si faune diversificate.
Dar daca distrugerea acesteia va continua in ritmul actual, in 50 de ani
va mai ramane doar o mica parte.
Distrugerea padurii tropicale nu inseamna numai moartea a nenumarate specii de animale,
dar modifica si clima Pamantului, ceea ce poate determina o catastrofa pentru omenire.
FACTORII CE AMENINTA PADUREA TROPICALA
Padurile tropicale ramase se gasesc aproape ii totalitate, in tarile lumii a treia, ce le considera o importanta sursa de venituri. In unele tari banii proveniti din vanzarea lemnului , acopera caltuielile scolilor si spitalelor si sustin cresterea economica.
CE ESTE PADUREA TROPICALA?
Padurea tropicala cuprinde zece milioane de km2 dintre cele mai umede teritorii ale planetei si ofera habitate diversificate: o tesatura complexa de flora si fauna ce vietuieste intr-un echilibru caracteristic si traieste intr-o clima pe care singuri si-au creat-o.
In padurea tropicala aproape toate fenomenele vitale se concentreana la 30 cm deasupra solului.
Viata padurilor tropicale:
1. ploaia ajunge mai intai pe frunze. Unele plante capteaza apa.
2. apele se scurg pe tulpina, ajung la nivelul solului unde pamantul le absoarbe.
3. o parte din apa se scurge prin parauri. Cantitati mari sunt absorbite de radacina copacilor
4. copacul poate pompa prin trunchiul sau apa si la inaltimea de 65 de metri.
5. apa se evapora la nivelul coroanei si formeaza nori, ce contin mai mult de un biliard de litri de apa.
Elefantii in pragul disparitiei
Elefantii fac parte din familia pahidermelor (pahiderm inseamna in latina “piele groasa si aspra”), avand trompa in loc de nas si doi colti albi si lungi, numiti fildesi. Pretul mare al acestor colti de fildes, care amintesc de uriasii mamuti ce traiau acum multe milioane de ani, este insa motivul pentru care mii de elefanti sunt vanati. De aceea, in ultimii ani, gigantii gri care tropaiau cantand veseli in “Cartea junglei” au fost trecuti si ei pe lista animalelor pe cale de disparitie, iar vanatoarea lor a fost interzisa prin lege. Elefantul african (Loxodonta africana) este cel mai mare dintre toate rasele, traieste atat in padurile tropicale dese din Congo, cat si in zonele desertice din Namibia, fiind raspandit pe tot Continentul Negru. Turma este condusa de cea mai batrana dintre femele (care poate atinge chiar si varsta de 70 de ani), iar “familia” este compusa doar din puii acesteia si rudele cele mai apropiate. Elefantul mascul paraseste grupul la varsta de 14 ani, urmand sa traiasca singur sau in turme formate numai din masculi. Puiul de elefant are parte de o ingrijire speciala pana la varsta de 6 ani: toate surorile, verisoarele si matusile lui devin dadacele micutului elefant. De mic, puiul invata sa fie independent, imitandu-le pe “mamele” sale. Astfel, pe la patru luni incepe sa-si foloseasca trompa, rupand iarba sau apucand fructe mici. Abia dupa inca un an de exercitii, se vor dezvolta toti cei 40.000 de muschi ai trompei, cel mai important organ al elefantului. Desi are pielea foarte groasa si aspra, aceasta nu il apara insa pe elefant de razele puternice ale soarelui. De aceea, mamiferul trebuie sa faca foarte multe bai: cu apa, namol sau chiar cu praf. Si toate acestea cu ajutorul trompei, cu care aspira praful sau apa, pe care apoi si le “arunca” pe spate, racorindu-se. In varful trompei are un fel de buze alungite, ca niste degete, foarte folositoare pentru mirosit, pipait, precum si pentru a sorbi apa sau pentru a apuca fructele sau iarba, pe care apoi le mananca, dandu-le drumul in gura. La fel ca elefantul african, si cel asiatic (elephas maximus) traieste in turme formate din familia celei mai in varsta dintre femele si puii ei, “sefa” neavand la fel de multe sarcini de indeplinit ca femela elefantului african. Pahidermele asiatice sunt mai mici in greutate si inaltime decat cele de pe continentul african. De asemenea, au doar un “deget” la
trompa, spatele este mult mai rotunjit, iar fruntea are doua proeminente in lateral (spre deosebire de elefantul african, care are fruntea dreapta si urechile mult mai mari). Traiesc in insulele Sumatra si Borneo din arhipelagul indonezian, in Sri Lanka, sud-estul Asiei si, bineinteles, pe tot teritoriul Indiei. Sunt animale foarte prietenoase, usor de domesticit, fiind, mai ales in tarile asiatice, un placut - dar nu chiar asa de comod - mijloc de deplasare.
//
Din cauza ca nu este un animal sperios si traieste in vecinatatea culturilor oamenilor, deseori provoaca pagube mari, pe plantatiile sau campurile prin care trece turma. Pentru a feri elefantii de furia satenilor ale caror culturi sunt puse in pericol, organizatiile mondiale de protectie a animalelor au inventat niste bombe, ingropate in pamant, care, atunci cand explodeaza, degaja in aer un gaz ce contine piper. Acesta le provoaca elefantilor iritatii la ochi sau lacrimari, care insa nu le cauzeaza nimic grav, vederea revenindu-le dupa cateva zile. Sperietura si piperul ii invata insa ca prin locul acela nu trebuie sa mai treaca a doua oara. Cu toate ca mai strica uneori plantatiile oamenilor, elefantul este foarte important atat pentru natura, cat si pentru celelalte vietati. In perioadele secetoase, cand apa este un lucru foarte rar, elefantul sapa gropi adanci cu ajutorul trompei puternice, in cautare de izvoare subterane. Gropile lasate in urma de acesta sunt adevarate “fantani” pentru celelalte animale, care se reped dupa plecarea lui sa-si potoleasca setea. Uriasul cu urechi mari si clapauge este totodata “arhitect” si “gradinar”. Arhitect, pentru ca atunci cand strabate desisurile padurii, rupand si calcand totul in picioare, “constru-ieste” adevarate drumuri. Si gradinar, deoarece, dupa ce mananca fructele sau crengile pe care le rupe cu trompa, scuipa semintele sau mugurii, care prind radacini si apoi devin plante sau copaci. Studiile au aratat ca peste 90 de specii de copaci se inmultesc anual datorita elefantilor. Totusi, in timp, numarul acestor uriasi a scazut mult, din cauza comertului cu fildes, foarte scump si cautat pe pietele din China sau Japonia. Astfel, din un milion si jumatate de elefanti - cati traiau acum 25 de ani, numarul lor in salbaticie a scazut la cateva zeci de mii. Programul de ocrotire este foarte amplu in toata lumea, sutele de centre speciale din Africa si Asia ocrotindu-i si impiedi-cand disparitia rasei. De asemenea, nici unei gradini zoologice sau vreunui circ nu le lipsesc elefantii, atat de iubiti de copiii din lumea intreaga.
JAGUARUL
Fotografia primului jaguar observat in partea centrala a Mexicului a facut deja inconjurul lumii, readucand speranta pentru ecologistii mexicani care se lupta de ani de zile pentru salvarea de la disparitie a celei mai mari feline din America.
Un jaguar mascul a fost fotografiat de trei ori cu ajutorul unei camere actionate cu o trapa, in decursul zilei de 10 februarie, anul curent, undeva in salbaticia rezervatiei Sierra Nanchititla. Alaturi de cele trei fotografii, cercetatorii au descoperit nu mai putin de 132 mostre de excremente in cadrul aceleiasi rezervatii, semn ca acolo ar mai trai si alti jaguari. Aceste feline impozante au disparut din majoritatea zonelor Mexicului, ultimul exemplar din rezervatia Sierra Nanchititla, fiind observat in anul 1900. Cauzele regresului jaguarilor din Mexic au fost determinate de defrisarile abuzive, vanatorea si traficul cu pui de jaguari. Zoologul Mexican Octavio Monroy-Vilchis din cadrul Universitatii Autonome de Stat din Ciudat de Mexico este de parere ca jaguarul fotografiat recent la altitudinea de 1 845 metri, se afla in cautarea si marcarea unui nou teritoriu.
URSII COALA
Unul dintre animalele simbol ale Australiei, ursul koala, a redevenit subiectul unei dispute vechi de aproape un secol, aceea a legaturii dintre micutele mamifere din ziua de azi si ipoteticii lor stramosi din perioada Megafaunei, anunta Discovery News.
Pentru multa vreme s-a speculat faptul ca ursii koala ar fi descendentii directi ai masivului Phascolarctos stirtoni, animal care a disparut in urma cu 30.000 de ani si care atingea o greutate de peste 30 de kilograme. Date de ultima ora indica, insa, faptul ca speciile nu reprezinta verigi ale aceluiasi lant evolutiv, ele coexistand in acelasi areal timp de aproape 200.000 de ani. „Este fascinant cum, pana recent daca este sa ne raportam la erele geologice, cele doua specii de koala au existat in acelasi timp si in acelasi areal. Marele mister este legat de dimensiunile lor, unele reduse si altele uriase, si motivul disparitiei ursilor koala gigantici”, afirma Gilbert Price, om de stiinta in cadrul Universitatii din Queensland.
Daca nu vom face ceva, uitati ce se va intampla! Pamant usca, fara ve-
getatie, pustiu,fara
viata!
Doriti o planeta frumoasa si sanatoasa, atunci „salvati-o!”
PRONUNTIA IN LIBA FRANCEZA
PRONUNTIA! / PRONONCEZ!
AI
E
C’EST UNE CRAIE.
AU
O
C’EST UNE AUTO.
AY
EI
C’EST UN CRAYON.
Ç
S
C’EST UN GARÇON.
CH
Ş
C’EST UN CHAT.
CE
SE
C’EST UN CERCLE.
CI
SI
C’EST UN CINÉMA.
CY
SI
C’EST UNE BICYCLETTE.
EAU
O
C’EST UN TABLEAU.
E
Nu se pronunţă
C’EST UNE PORTE.
É
E închis
C’EST UNE ÉCOLE.
È
E deschis
C’EST UN ÉLÈVE.
Ê
E deschis
C’EST UNE FENÊTRE.
EI
E deschis
C’EST UN PEIGNE.
H
Nu se pronunţă
C’EST UN HOMME.
GE
J
C’EST UN GARAGE.
GI
JI
C’EST UNE GIRAFE.
GY
JI
C’EST UN GYMNASTE.
GN
Ñ
C’EST UNE MONTAGNE.
GU
G
C’EST UN GUIDE.
ILL
Ii
C’EST UNE FILLETTE.
IM
EM
C’EST UN IMPRIMEUR.
YM
EM
C’EST UN SYMBOLE.
IN
EN
C’EST UN SAPIN.
YN
EN
C’EST UN SYNDICAT.
EMM
AM
C’EST UNE FEMME.
OI
UA
C’EST UN TOIT.
OY
UA
C’EST UN VOYAGE.
OU
U
C’EST UNE POUPÉE.
PH
F
C’EST UNE PHOTO.
S
Între 2 vocale se pronunţă Z
C’EST UNE CHAISE.
TION
SION
C’EST UNE COMPÉTITION.
U
Ü
C’EST UN PLUMIER.
Y
I
C’EST UN STYLO.
Q
C
C’EST UN COQ.
QU
C
C’EST UN QUARTIER.
QUE
C
C’EST UNE REMARQUE.
AI
E
C’EST UNE CRAIE.
AU
O
C’EST UNE AUTO.
AY
EI
C’EST UN CRAYON.
Ç
S
C’EST UN GARÇON.
CH
Ş
C’EST UN CHAT.
CE
SE
C’EST UN CERCLE.
CI
SI
C’EST UN CINÉMA.
CY
SI
C’EST UNE BICYCLETTE.
EAU
O
C’EST UN TABLEAU.
E
Nu se pronunţă
C’EST UNE PORTE.
É
E închis
C’EST UNE ÉCOLE.
È
E deschis
C’EST UN ÉLÈVE.
Ê
E deschis
C’EST UNE FENÊTRE.
EI
E deschis
C’EST UN PEIGNE.
H
Nu se pronunţă
C’EST UN HOMME.
GE
J
C’EST UN GARAGE.
GI
JI
C’EST UNE GIRAFE.
GY
JI
C’EST UN GYMNASTE.
GN
Ñ
C’EST UNE MONTAGNE.
GU
G
C’EST UN GUIDE.
ILL
Ii
C’EST UNE FILLETTE.
IM
EM
C’EST UN IMPRIMEUR.
YM
EM
C’EST UN SYMBOLE.
IN
EN
C’EST UN SAPIN.
YN
EN
C’EST UN SYNDICAT.
EMM
AM
C’EST UNE FEMME.
OI
UA
C’EST UN TOIT.
OY
UA
C’EST UN VOYAGE.
OU
U
C’EST UNE POUPÉE.
PH
F
C’EST UNE PHOTO.
S
Între 2 vocale se pronunţă Z
C’EST UNE CHAISE.
TION
SION
C’EST UNE COMPÉTITION.
U
Ü
C’EST UN PLUMIER.
Y
I
C’EST UN STYLO.
Q
C
C’EST UN COQ.
QU
C
C’EST UN QUARTIER.
QUE
C
C’EST UNE REMARQUE.
REFERAT FUNCTIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI
Functile sintatice ale substantivului
NOMINATIV
· Subiect (Cine ? ; Ce ?)
Ex. : Alin este intelegator .
· Atribut apoziţional ( Care ?)
Ex. : Alina , fata de la scoala , este cuminte.
· Nume predicativ ( In N fara prepozitie)
Ex. : El este prietenul meu.
DATIV
· Complement indirect (cui ?)
Ex. : Dau Laurei stiloul meu.
GENITIV
· Atribut substantival (a cui ? ; al cui ? ; ale cui ? ; ai cui ?)
Ex. : Cărţile Mariei sunt noi.
ACUZATIV
· Atribut substantival prepoziţional (care ? ; ce fel de?)
Ex. : Viaţa de om este grea.
· Nume predicativ
Ex. : Cartea este de mate.
· Complement direct (pe cine ? ; ce ?)
Ex. : Cert căţelul pentru ce a făcut.
· Complement indirect (prepozitie + ce )
Ex. : Am vorbit despre ... .
· Complement circumstanţial de loc (unde ? ; încotro ?)
Ex. : Mergem la cinematograf.
Complement circumstantial de timp (cand ?)
Ex : A plans o zi .
Complement circumstantial de mod ( cum ?)
Ex : Vorbeste ca mama .
VOCATIV
· Nu există funcţii sintactice în Vocativ !!!
Ex. : Andrei, vino aici !
NOMINATIV
· Subiect (Cine ? ; Ce ?)
Ex. : Alin este intelegator .
· Atribut apoziţional ( Care ?)
Ex. : Alina , fata de la scoala , este cuminte.
· Nume predicativ ( In N fara prepozitie)
Ex. : El este prietenul meu.
DATIV
· Complement indirect (cui ?)
Ex. : Dau Laurei stiloul meu.
GENITIV
· Atribut substantival (a cui ? ; al cui ? ; ale cui ? ; ai cui ?)
Ex. : Cărţile Mariei sunt noi.
ACUZATIV
· Atribut substantival prepoziţional (care ? ; ce fel de?)
Ex. : Viaţa de om este grea.
· Nume predicativ
Ex. : Cartea este de mate.
· Complement direct (pe cine ? ; ce ?)
Ex. : Cert căţelul pentru ce a făcut.
· Complement indirect (prepozitie + ce )
Ex. : Am vorbit despre ... .
· Complement circumstanţial de loc (unde ? ; încotro ?)
Ex. : Mergem la cinematograf.
Complement circumstantial de timp (cand ?)
Ex : A plans o zi .
Complement circumstantial de mod ( cum ?)
Ex : Vorbeste ca mama .
VOCATIV
· Nu există funcţii sintactice în Vocativ !!!
Ex. : Andrei, vino aici !
REFERAT GEOGRAFIE
Zonele de clima de pe glob
Zona ecuatorială
Condiţiile climatice favorabile din această zonă extrem de caldă şi umedă permit existenţa unei mari diversităţi de animale. Cele mai multe (şerpi, insecte, maimuţe, fluturii, păsări viu colorate) trăiesc în coroana arborilor unde găsesc o hrană abundentă. Principalele adaptări ale animalelor arboricole se referă la posibilităţile lor de a face salturi şi de a se agăţa de ramurile arborilor.
Zona savanelor
În funcţie de condiţiile existente în cele două anotimpuri ale anului, viaţa animalelor din savană se desfăşoară în mod diferit. În anotimpul secetos, dispariţia ierburilor determină migrarea unor păsări şi mamifere spre locurile unde îşi pot găsi hrana. În anotimpul ploios, bogăţia ierburilor oferă hrana îmbelşugată numeroaselor mamifere erbivore (girafe, zebre, antilope).
Zona deşerturilor
Deşerturile sunte regiunile cele mai uscate de pe Pământ. Multe animale se adăpostesc în timpul zilei şi ies la căderea nopţii în căutarea hranei. Ele sunt capabile să spuravieţuiască cu foarte puţină apă. De exemplu, cămila poate să nu bea apă săptămâni întregi, pentru că o înmagazinează în cantitate mare în stomacul ei buretos.
Zona mediteraneană
Este caracterizată prin temperaturi ridicate şi numeroase animale sunt adaptate la activitatea nocturnă (păsări, viezuri, hiene, lilieci), adăpostindu-se în timpul zilei. Altele rezistă însă la căldură, căutându-şi hrană ziua.
Zona de stepă
Această zonă cuprinde întinse terenuri acopreite cu iarbă, care adăpostesc numeroase rozătoare (popândăi, şoareci de câmp) ce îşi sapă galerii în pământ. Culoarea animalelor din stepă este cafeniu-cenuşie, asemănătoare pământului şi ierburilor uscate.
Zona pădurilor de foioase şi conifere
Verile puţin călduroase şi iernile relativ blânde oferă hrană din abundenţă numeroaselor animale care o populează: insecte, viermii, şopârle, păsări (ciocănitori, forfecuţe), mamifere (vulpi, iepuri).
Zona de taiga
Animalele caracteristice acestei zone (elani, veveriţe, şoareci, urşi bruni) s-au adaptat iernilor aspre şi verilor friguroase. Unele animale îşi fac rezerve de hrană în timpul verii, altele intră în hibernare. Elanul are picioare lungi, care îi permit să alerge prin zăpada moale (În dreapta e anotimpul de vară).
Zona de tundră
Deşi clima este neprielnică şi solul îngheţat aproape tot anul, mai multe animale s-au adaptat condiţiilor de viaţă. Astfel, culoarea unora (bufniţe, potârnichi, vulpi, iepuri) a devenit albă ca a zăpezii, apărându-se mai bine de duşmani, iar renul are degetele acoperite cu copite late, care îl împiedică să se afunde în zăpadă.
Zona polară
Aici, animalele reuşesc să trăiasca pe gheaţă şi chiar apa îngheţată a Arcticii şi Antarcticii. Blana lor deasă ( la ursul polar), stratul de grăsime de sub piele ( la foci), penajul des şi umflat (la pinguni) le permit să-şi păsteze căldura corpului.
Zona ecuatorială
Condiţiile climatice favorabile din această zonă extrem de caldă şi umedă permit existenţa unei mari diversităţi de animale. Cele mai multe (şerpi, insecte, maimuţe, fluturii, păsări viu colorate) trăiesc în coroana arborilor unde găsesc o hrană abundentă. Principalele adaptări ale animalelor arboricole se referă la posibilităţile lor de a face salturi şi de a se agăţa de ramurile arborilor.
Zona savanelor
În funcţie de condiţiile existente în cele două anotimpuri ale anului, viaţa animalelor din savană se desfăşoară în mod diferit. În anotimpul secetos, dispariţia ierburilor determină migrarea unor păsări şi mamifere spre locurile unde îşi pot găsi hrana. În anotimpul ploios, bogăţia ierburilor oferă hrana îmbelşugată numeroaselor mamifere erbivore (girafe, zebre, antilope).
Zona deşerturilor
Deşerturile sunte regiunile cele mai uscate de pe Pământ. Multe animale se adăpostesc în timpul zilei şi ies la căderea nopţii în căutarea hranei. Ele sunt capabile să spuravieţuiască cu foarte puţină apă. De exemplu, cămila poate să nu bea apă săptămâni întregi, pentru că o înmagazinează în cantitate mare în stomacul ei buretos.
Zona mediteraneană
Este caracterizată prin temperaturi ridicate şi numeroase animale sunt adaptate la activitatea nocturnă (păsări, viezuri, hiene, lilieci), adăpostindu-se în timpul zilei. Altele rezistă însă la căldură, căutându-şi hrană ziua.
Zona de stepă
Această zonă cuprinde întinse terenuri acopreite cu iarbă, care adăpostesc numeroase rozătoare (popândăi, şoareci de câmp) ce îşi sapă galerii în pământ. Culoarea animalelor din stepă este cafeniu-cenuşie, asemănătoare pământului şi ierburilor uscate.
Zona pădurilor de foioase şi conifere
Verile puţin călduroase şi iernile relativ blânde oferă hrană din abundenţă numeroaselor animale care o populează: insecte, viermii, şopârle, păsări (ciocănitori, forfecuţe), mamifere (vulpi, iepuri).
Zona de taiga
Animalele caracteristice acestei zone (elani, veveriţe, şoareci, urşi bruni) s-au adaptat iernilor aspre şi verilor friguroase. Unele animale îşi fac rezerve de hrană în timpul verii, altele intră în hibernare. Elanul are picioare lungi, care îi permit să alerge prin zăpada moale (În dreapta e anotimpul de vară).
Zona de tundră
Deşi clima este neprielnică şi solul îngheţat aproape tot anul, mai multe animale s-au adaptat condiţiilor de viaţă. Astfel, culoarea unora (bufniţe, potârnichi, vulpi, iepuri) a devenit albă ca a zăpezii, apărându-se mai bine de duşmani, iar renul are degetele acoperite cu copite late, care îl împiedică să se afunde în zăpadă.
Zona polară
Aici, animalele reuşesc să trăiasca pe gheaţă şi chiar apa îngheţată a Arcticii şi Antarcticii. Blana lor deasă ( la ursul polar), stratul de grăsime de sub piele ( la foci), penajul des şi umflat (la pinguni) le permit să-şi păsteze căldura corpului.
REFERAT DL GOE
Domnul Goe - Rezumat
Intr-o zi tanti Mita, mam'mare si mamitica decid sa-l duca pe Goe la Bucuresti, toate avand speranta ca facand asta el nu va mai ramane repetent si anul acesta. Goe tipa la cucuone pe peron, intrebandule de ce nu mai vine odata trenul.Dar iata, trenul soseste si cucoanele intra in vagon, in timp ce Goe hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu ceilalti barbati. Baiatul scoate capul pe fereastra, chiar si dupa ce un alt barbat ii spuse sa nu o faca, si astfel Goe reuseste sa isi piarda palaria in a carei panglica era si biletul sau. Cand vine controlorul sa vada cine s-a urcat de la ultima statie, observa ca doamnele nu au dat billet si pentru Goe si le spune acest lucru, doamnele refuza insa sa plateasca alt billet pretinzand ca baiatul avea billet, dar a zburat impreuna cu palaria. Vazand ca cele trei doamne refuza sa plateasca biletul si amenda controlorul il inchide pe Goe in compartimentul pentru o singura persoana. Asta le convige sa plateasca biletul.Dupa toate astea mam'mare hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu Goe.in timp ce mam'mare priveste pe geam baiatul trage semnanul de alarma, iar trenul se opreste. Personalul trenului incepe sa verifice toate vagoanele ca sa vada a carei siguranta era rupta, in acest timp mam'mare isi ia nepotul in brate si se preface ca doarme stand pe un geamantan strain. In sfarsit trenul pleaca, nu se poate sti cine a tras alarma.In sfarsit trenul ajunge la Bucuresti cu cateva minute intarziere. Cucuoanele coboara din tren si se urca in trasura, pornind spre "bulivar"...TemaGoe este un copil rasfatat, needucat si lenes care nu iubeste invatatura ramanand repetent. Este obisnuit sa fie recompesat de familie. Copilul este obisnuit si sa primeasca totul la comanda si neconditionat de aceea cand nu vine trenel este "foarte impacient" asa cum noteaza naratorul.
Intr-o zi tanti Mita, mam'mare si mamitica decid sa-l duca pe Goe la Bucuresti, toate avand speranta ca facand asta el nu va mai ramane repetent si anul acesta. Goe tipa la cucuone pe peron, intrebandule de ce nu mai vine odata trenul.Dar iata, trenul soseste si cucoanele intra in vagon, in timp ce Goe hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu ceilalti barbati. Baiatul scoate capul pe fereastra, chiar si dupa ce un alt barbat ii spuse sa nu o faca, si astfel Goe reuseste sa isi piarda palaria in a carei panglica era si biletul sau. Cand vine controlorul sa vada cine s-a urcat de la ultima statie, observa ca doamnele nu au dat billet si pentru Goe si le spune acest lucru, doamnele refuza insa sa plateasca alt billet pretinzand ca baiatul avea billet, dar a zburat impreuna cu palaria. Vazand ca cele trei doamne refuza sa plateasca biletul si amenda controlorul il inchide pe Goe in compartimentul pentru o singura persoana. Asta le convige sa plateasca biletul.Dupa toate astea mam'mare hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu Goe.in timp ce mam'mare priveste pe geam baiatul trage semnanul de alarma, iar trenul se opreste. Personalul trenului incepe sa verifice toate vagoanele ca sa vada a carei siguranta era rupta, in acest timp mam'mare isi ia nepotul in brate si se preface ca doarme stand pe un geamantan strain. In sfarsit trenul pleaca, nu se poate sti cine a tras alarma.In sfarsit trenul ajunge la Bucuresti cu cateva minute intarziere. Cucuoanele coboara din tren si se urca in trasura, pornind spre "bulivar"...TemaGoe este un copil rasfatat, needucat si lenes care nu iubeste invatatura ramanand repetent. Este obisnuit sa fie recompesat de familie. Copilul este obisnuit si sa primeasca totul la comanda si neconditionat de aceea cand nu vine trenel este "foarte impacient" asa cum noteaza naratorul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
